Simptome de raceala si gripa. Cum ne protejam?

Categorie Sanatate

DESI PAR USOR DE CONFUNDAT, RACEALA SI GRIPA SUNT DOUA CONDITII DIFERITE. PRIMA ESTE INOFENSIVA, DESI CEL AFECTAT NU O RESIMTE CHIAR ASA. IN REALITATE ESTE O STARE MAI DEGRABA NEPLACUTA DECAT GRAVA. IN CAZUL GRIPEI, INSA, LUCRURILE STAU CEVA MAI RAU SI UNEORI SE POT COMPLICA.

 

RACEALA

Raceala obisnuita este o infectie virala a cailor respiratorii superioare. Mai multe tipuri de virusuri pot provoca o raceala. Copiii cu varsta sub sase ani prezinta cel mai mare risc de raceli, iar adultii se pot astepta la doua sau trei raceli pe an. Majoritatea oamenilor se recupereaza dupa o raceala obisnuita intr-o saptamana sau cel mult zece zile. Insa, in cazul fumatorilor simptomele ar putea dura mai mult. In principiu, o raceala obisnuita se trateaza acasa si adesea trece de la sine. Insa in cazul in care acestea nu se amelioreaza va fi necesar sa te adresezi medicului de familie.

 

Simptome de raceala

Acestea apar de obicei intru-un interval de 1-3 zile dupa expunerea la virusul care a produs-o. Semnele si simptomele, care pot varia de la o persoana la alta, pot include: congestie nazala (nas infundat sau care elimina secretii apoase); durere in gat; tuse; stranut; dureri usoare ale corpului sau dureri usoare de cap; febra mica; stare generala de rau. Congestia nazala poate deveni mai groasa si de culoare galbena sau verde, pe masura ce raceala se afla in evolutie, fara ca acest lucru sa indice ca ar putea fi vorba despre o infectie bacteriana.

 

Cand te adresezi medicului?

In cazul persoanelor adulte, atunci cand:

• ai febra mai mare de 38,5˚C;

• febra dureaza cinci zile sau mai mult, ori se intoarce dupa o perioada in care disparuse;

• respiratie scurta sau suieratoare;

• durere severa in gat, cefalee sau durere sinusala.

Cand este vorba despre copii, chiar si pentru o raceala obisnuita este indicat sa va adresati medicului. Cu atat mai mult daca prezinta:

• febra (3˚C) la nou-nascuti pana la 12 saptamani;

• febra in crestere sau febra care dureaza de mai mult de doua zile la un copil de orice varsta;

• simptome care se agraveaza sau care nu se imbunatatesc;

• simptome severe, cum ar fi cefalee sau tuse;

• respiratie suieratoare;

• durere de ureche;

• somnolenta neobisnuita;

• lipsa poftei de mancare.

Cauzele racelii

Desi multe tipuri de virusuri pot provoca o raceala obisnuita, cel mai frecvent sunt vinovate rinovirusurile. Se raspandesc prin picaturi, in aer, atunci cand cineva bolnav tuseste, stranuta sau vorbeste. De asemenea, se raspandeste si prin contact direct cu o persoana care are virusul sau prin folosirea obiectelor contaminate precum tacamuri, prosoape, jucarii sau telefoane. Daca iti atingi ochii, nasul sau gura dupa un astfel de contact, este posibil sa racesti.

 

Complicatiile racelii

• Infectie acuta a urechii (otita medie): acest lucru se intampla atunci cand bacteriile sau virusurile intra in spatiul din spatele timpanului. Semnele si simptomele tipice includ durerile de urechi si, in unele cazuri, o scurgere verde sau galbena din nas sau revenirea unei febre in urma unei raceli comune.

• Astm: o raceala poate declansa un atac de astm.

• Sinuzita acuta: la adulti sau copii, o raceala obisnuita care nu se rezolva poate duce la inflamatii si infectii ale sinusurilor (sinuzita).

• Alte infectii secundare: faringita streptococica, pneumonie, bronsiolita (la copii).

 

Metode de preventie

Nu exista vaccin pentru raceala obisnuita, dar poti lua masuri de precautie pentru a incetini raspandirea virusurilor racelii:

1. Spala-te des pe maini cu apa si sapun si invata-i pe copii importanta spalarii mainilor. Daca apa si sapunul nu sunt disponibile, foloseste un dezinfectant pentru maini pe baza de alcool;

2. Dezinfecteaza-ti lucrurile. Curata blaturile din bucatarie si baie cu dezinfectant, mai ales atunci cand cineva din familie este racit. Spala periodic jucariile copiilor;

3. Foloseste batiste de hartie atunci cand stranuti sau tusesti. Arunca-le imediat dupa folosire, apoi spala-ti mainile cu atentie;

4. Invata copiii sa stranute sau sa tuseasca in incheietura cotului atunci cand nu au la indemana batista de hartie. In felul acesta

isi vor acoperi gura fara sa-si foloseasca mainile;

5. Nu folosi lucruri in comun (cani, pahare) cu alte persoane;

6. Evita contactul strans cu persoanele bolnave;

7. Ai grija de tine. A manca bine, a face miscare, a dormi suficient si a gestiona stresul te poate ajuta sa tii racelile la distanta.

 

Factori de risc

Acesti factori pot creste riscul de a raci: varsta – copiii cu varsta sub sase ani prezinta cel mai mare risc; sistem imunitar slabit; sezonul rece – atat copiii, cat si adultii sunt mai predispusi la raceala toamna si iarna; fumatul; expunerea – daca te afli des si pentru mult timp in medii agglomerate creste probabilitatea sa fii expus la virusuri care provoaca raceli.

GRIPA

Gripa este o infectie virala care ataca sistemul respirator – nasul, gatul si plamanii. Pentru majoritatea oamenilor, gripa trece de la sine, dar, uneori, complicatiile acesteia pot fi fatale. Persoanele cu risc mai mare de a dezvolta complicatii in urma unei gripe includ: copiii cu varsta sub cinci ani, in special cei sub sase luni; adultii cu varsta de 65 de ani sau mai mult; rezidentii din caminele de batrani sau din alte institutii de ingrijire pe termen lung; femeile gravide si lauzele (pana la doua saptamani dupa nastere); persoanele cu un sistem imunitar slabit; persoanele care au boli cronice, cum ar fi astmul bronsic, bolile de inima, bolile renale, bolile hepatice si diabetul; persoanele obeze.

 

Simptome de gripa

La inceput, gripa poate parea o raceala obisnuita cu nas care curge, stranut si durere in gat. Daca racelile se dezvolta de obicei incet, gripa tinde sa apara brusc. Desi o raceala poate fi deranjanta, in cazul gripei te vei simti cu mult mai rau. Semnele si simptomele frecvente ale gripei includ: febra mare; durere musculara; frisoane si transpiratii; durere de cap; tuse uscata, persistenta; respiratie scurta; stare generala de rau; oboseala si slabiciune; nas infundat sau care curge; durere de gat; durere oculara; varsaturi si diaree (se manifesta mai des la copii decat la adulti).

 

Cand te adresezi medicului?

Majoritatea persoanelor care sufera de gripa se pot trata singure acasa si de cele mai multe ori nu au nevoie sa fie consultate de un medic. Totusi, daca ai simptome gripale si risti complicatii, consulta imediat medicul. Administrarea de medicamente antivirale poate reduce durata bolii si te poate ajuta sa previi probleme mai grave. Pentru adulti, semnele si simptomele care ar trebui sa va faca sa va adresati de urgenta medicului sunt: dificultati de respiratie; dureri in piept; ameteli continue; convulsii; agravarea afectiunilor medicale existente; slabiciune severa sau durere musculara. Semnele si simptomele de urgenta la copii pot include: respiratie dificila; buze albastre; dureri in piept; deshidratare; dureri musculare severe; convulsii; agravarea afectiunilor existente.

 

Complicatiile gripei

Daca esti tanar si sanatos, gripa de obicei nu este grava. Dar copiii si adultii cu risc crescut pot dezvolta complicatii: pneumonie, bronsita, exacerbari ale astmului, probleme cu inima, infectii ale urechii, sindrom de insuficienta respiratory acuta. Pneumonia este o complicatie grava. Pentru adultii in varsta si persoanele cu o boala cronica, pneumonia poate fi fatala.

Cauzele gripei

Virusurile gripale circula prin aer in picaturi. Atunci cand cineva care are infectia tuseste, stranuta sau vorbeste, poti inhala picaturile direct sau te poti contamina atunci cand atingi un obiect pe care sunt prezenti germenii de la o persoana bolnava. Cu mare usurinta ii vei transfera in ochi, nas sau gura. Persoanele infectate cu virus sunt contagioase cu unacinci zile inainte ca simptomele sa apara. Copiii si persoanele cu sistem imunitar slabit pot fi contagioase o perioada mai lunga. Virusurile gripale se schimba constant, cu noi tulpini care apar in mod regulat. Daca ai avut gripa in trecut, corpul tau a produs deja anticorpi pentru a combate acea tulpina specifica a virusului.

Daca viitoarele virusuri gripale sunt similare cu cele pe care le-ai intalnit anterior, fie avand boala,

fie vaccinandu-te, acesti anticorpi pot preveni infectia sau pot diminua severitatea acesteia. Dar nivelurile de anticorpi pot scadea

in timp. De asemenea, anticorpii impotriva virusurilor gripale pe care le-ai intalnit in trecut s-ar putea sa nu te protejeze de noi tulpini de gripa care pot fi virusuri foarte diferite de cele pe care le-ai avut inainte.

 

Factori de risc

Factorii care pot creste riscul de a dezvolta gripa sau complicatiile acesteia includ:

• varsta – gripa sezoniera tinde sa vizeze copiii cu varsta cuprinsa intre sase luni si cinci ani si adultii cu varsta peste 65 de ani;

• conditiile de viata sau de munca – oamenii care locuiesc sau lucreaza cu mai multe persoane sunt mai predispusi sa dezvolte

gripa. Si persoanele spitalizate au un risc mai mare;

•sistemul imunitar slabit – tratamentele impotriva cancerului, medicamentele imunosupresoare, utilizarea pe termen lung a steroizilor,

transplantul de organe, cancerul de sange sau HIV/SIDA pot slabi sistemul imunitar;

• bolile cronice – afectiunile cronice, inclusiv bolile pulmonare, diabetul, bolile cardiace, bolile sistemului nervos, tulburarile metabolice, o anomalie a cailor respiratorii si bolile renale, hepatice sau sanguine pot creste riscul de complicatii gripale;

• sarcina – femeile gravide sunt mai predispuse sa dezvolte complicatii gripale, in special in al doilea si al treilea trimestru. Este mai probabil ca femeile sa dezvolte complicatii legate de gripa pana la doua saptamani dupa nasterea bebelusilor;

• obezitatea – persoanele cu un indice de masa corporala de 40 sau mai mult.

 

Metode de preventie

Vaccinarea impotriva gripei poate reduce riscul de imbolnavire cu gripa si severitatea acesteia, reducand totodata si riscul de a avea boli grave cauzate de gripa si de a avea nevoie de internare in spital. Vaccinul antigripal din fiecare an ofera protectie impotriva celor trei sau patru virusuri gripale care se asteapta sa fie cele mai frecvente in timpul sezonului gripal din acel an.