Dermatita atopica la copii: Cauze, manifestari si tratament

Categorie Ingrijire copii

Probabil ca ai auzit deja de multe ori despre eczema. Desi multe persoane confunda eczema cu dermatita atopica, eczema este, de fapt, o categorie de afectiuni ale pielii, dintre care cea mai frecventa este dermatita atopica. Statisticile spun ca, la nivel mondial, 15-20% dintre copii sufera de aceasta afectiune, incidenta cea mai ridicata a bolii fiind la varsta de 3-6 luni. Afectiunea este frecventa la copiii predispusi genetic la dermatita atopica, care au un istoric medical familial de atopie. Dermatita atopica la copii afecteaza calitatea vietii, simptomele cauzand tulburari de somn, stres si stima de sine scazuta. Ba mai mult, studiile arata ca aceasta afectiune este asociata cu un risc ridicat de hiperactivitate si deficit de atentie. De aceea, managementul corect al acestui tip de eczema este extrem de important. Iata tot ce trebuie sa stii despre dermatita atopica a copiilor. 

Ce este dermatita atopica? 

Dermatita atopica este cea mai comuna forma de eczema si apare mai ales la bebelusi si copii, desi nu e exclus sa apara si la varsta adulta. Dermatita atopica este o afectiune cronica a pielii, cu simptome persistente sau care pot fi declansate de anumiti factori declansatori. Dermatita atopica cauzeaza piele uscata, mancarimi si iritatii. Deoarece dermatita atopica este o forma de alergie, ea poate fi insotita si de astm sau rinita alergica. In cazul bebelusilor si copiilor, dermatita atopica reprezinta o adevarata problema atunci cand nu este gestionata corespunzator, din cauza manifestarilor neplacute pe care le produce.

Cauzele dermatitei atopice la copii 

Cercetarile au identificat o serie de cauze, factori de risc si factori declansatori ai dermatitei atopice.

Cauze ale debutului dermatitei atopice

Dermatita atopica la copii este cauzata de o combinatie de factori genetici si imunologici. Dermatita atopica poate aparea pe fond genetic, atunci cand este afectata o gena, dar poate avea si alte cauze, afectiunea fiind mediata de sistemul imun. Oamenii de stiinta au identificat cateva posibile cauze ale dermatitei atopice la bebelusi si copii:

  • Disfunctie a barierei cutanate – o mutatie a genei FLG (filaggrin) ar putea fi cauza dermatitei atopice. Se pare ca aceasta gena codifica proteina profilaggrin implicata in mentinerea barierei cutanate. Acest lucru inseamna ca gena FLG ajuta la mentinerea umiditatii pielii si la apararea pielii impotriva microorganismelor si alergenilor. O disfunctie a genei FLG inseamna ca exista si o disfunctie a acestui mecanism de aparare. De asemenea, si alti factori sunt implicati in bariera cutanata, cum ar fi unele grasimi sau peptide. Disfunctia acestora poate favoriza dermatita atopica.
  • Disfunctie imuna – in cazul pacientilor cu dermatita atopica, s-au identificat si anumite tulburari ale sistemului imun. Se pare ca acestia ar avea un numar crescut de celule imune TH2 (limfocite T helper de tip 2), celule imune care afecteaza functionarea genei FLG si altor factori ai barierei cutanate. 

Factori de risc ai dermatitei atopice

Anumite persoane sunt mai predispuse la dermatita atopica decat altele. Prin urmare, exista anumiti factori de risc pentru aceasta afectiune:

  • Genul masculin – in cazul copiilor mici, s-a observat ca dermatita atopica apare mai frecvent la baieti. Pe de alta parte, la varsta adolescentei, afectiunea este mai comuna la fete.
  • Istoricul medical familial de atopie – daca parintii au un istoric medical de dermatita atopica, dar si alte alergii (rinita alergica, astm), copilul are un risc ma ridicat de a dezvolta dermatita atopica, fata de copiii care nu au in familie aceste afectiuni.
  • Expunerea la alergeni – alergenii din alimentatie, din fungi (ciuperci patogene) sau de la pisica ar putea creste riscul de dermatita atopica si de persistenta a afectiunii.
  • Expunerea la fumul de tigara
  • Obezitatea infantila
  • Deficitul de vitamina D – la copiii cu dermatita atopica a fost identificat un nivel seric scazut de vitamina D.

Factori declansatori ai dermatitei atopice 

Dermatita atopica la copii poate exacerba sau se poate reactiva dupa o perioada de remisie, sub influenta unor factori declansatori sau triggeri:

  • Infectii virale
  • Produse cosmetice
  • Parfumuri (din sapunuri, detergenti)
  • Temperaturile extreme (vreme prea rece sau prea calda, apa prea rece sau prea fierbinte)
  • Transpiratia
  • Pielea uscata
  • Fumul de tigara
  • Parul de animale
  • Alimente cu potential alergen (alune, oua, grau, lapte, peste) – trebuie identificate de un medic alergolog.
  • Lana
  • Acarienii de praf
  • Polenul

Simptomele dermatitei atopice la copii

Dermatita atopica se manifesta prin:

  • Piele aspra si solzoasa
  • Pete rosii
  • Mancarimi
  • Descuamari ale pielii

Cel mai adesea, acestea manifestari pot fi sesizate la nivelul obrajilor, gatului si articulatiilor bratelor sau picioarelor. Cu toate acestea, eczemele pot aparea oriunde pe corp. Totusi, ai grija sa nu confunzi dermatita atopica cu crustele de lapte (dermatita seboreica). Cea din urma afecteaza doar scalpul, zona din spatele urechilor, sprancenele si pleoapele.

Nu putem stabili cat dureaza dermatita atopica la bebelusi, pentru ca aceasta este o afectiune cronica, persistenta. Totusi, simptomele pot fi prevenite prin evitarea factorilor declansatori si prin metode eficiente de tratament.

Diagnosticarea dermatitei atopice la copii

Dermatita atopica la bebelusi si copii este diagnosticata de un medic dermatolog pediatru si de un alergolog pediatru. Diagnosticul este pus in urma:

  • Anamneza – medicul poarta o discutie cu parintii, pentru a afla istoricul medical familial. Astfel, poate identifica predispozitia copilului la atopie.
  • Examenului clinic – la examinarea fizica, medicul observa semnele clinice sugestive pentru dermatita atopica.
  • Teste de sange – pacientii cu dermatita atopica au, de obicei, un nivel ridicat de eozinofile si IgE in sange. 
  • Proba de piele – poate fi recoltata o proba de la nivelul leziunilor, pentru a exclude prezenta unor infectii.
  • Biopsie cutanata – rar, poate fi nevoie de prelevarea unei probe ale pielii si de examinarea acesteia la microscop. 

Cum se trateaza dermatita atopica la copii? 

Tratamentul dermatitei atopice la copii include atat masuri de ingrijire corespunzatoare, cat si tratament medical prescris de medic. 

Masuri de ingrijire

Parintii trebuie sa adopte cateva masuri de ingrijire ale copilului sau bebelusului cu dermatita atopica:

  • Creme (moisturizer) – pentru a trata uscaciunea pielii, raspunzatoare de mancarimi si disconfort, aplica, dupa baie, creme pentru dermatita atopica a copiilor. Produsele dermatocosmetice pentru pielea cu tendinta atopica se gasesc in farmacii, dar pot fi prescrise si de medic. Se recomanda cremele fara parfum, cu ceramide si vaselina. Se aplica de mai multe ori pe zi. 
  • Bai calde – baia copilului nu trebuie sa dureze mai mult de 10 minute, iar apa trebuie sa fie calda (nu fierbinte, nu rece), pentru a preveni iritarea pielii.
  • Baia cu ovaz – baia cu ovaz poate fi considerata un tratament naturist al dermatitei atopice la copii, deoarece calmeaza iritatiile pielii si mancarimile. Pregatirea baii cu ovaz presupune adaugarea de fulgi de ovaz fin macinati (pulbere) in apa de baie, pana ce apa capata o culoare laptoasa.
  • Sapunuri blande si detergenti potriviti – utilizeaza sapunuri blande, fara parfum pentru curatarea pielii copilului. De asemenea, detergentul pentru rufe trebuie sa fie neparfumat si hipoalergenic.
  • Uscare atenta – dupa baie, nu freca prosopul de pielea copilului, deoarece acest lucru poate agrava afectiunea. Tamponeaza cu grija pielea celui mic!
  • Haine lejere – imbraca copilul in haine lejere, din bumbac, deoarece hainele stramte pot intensifica simptomele. 

Tratament medical

Tratamentul dermatitei atopice la copii poate include:

  • Corticosteroizi – cremele cu corticosterozi se utilizeaza pentru reducerea inflamatiei, la recomandarea medicului. Corticosteroizii cu administrare orala se utilizeaza doar in cazurile foarte severe.
  • Inhibitori de calcineurina – cremele cu inhibitori de calcineurina ajuta la scaderea inflamatiei, prin suprimarea efectului limfocitelor T de la nivelul pielii.
  • Fototerapia – presupune expunerea pielii afectate la lumina UV naturala sau artificiala. Aceasta terapie scade inflamatia, amelioreaza pielea ingrosata si inhiba inmultirea Stafilococului auriu.
  • Antihistaminice – pot ajuta la ameliorarea mancarimilor.
  • Antibiotice si antifungice – atunci cand se depisteaza o infectie la nivelul pielii.
  • Vitamina D si probioticele Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus paracasei, Bifidibacterium lactis – pot fi benefice pentru ameliorarea simptomatologiei.

Complicatiile dermatitei atopice netratate

Dermatita atopica netratata poate determina complicatii care agraveaza starea generala de sanatate:

  • Probleme cu somnul – copilul poate dezvolta insomnii din cauza mancarimilor si scarpinatului. Deoarece somnul este important in dezvoltarea copilului, privarea de somn poate ii poate afecta dezvoltarea fizica si psihica.
  • Astm si rinita alergica – aceste afectiuni sunt asociate cu dermatita atopica, de cele mai multe ori. Peste jumatate din copiii cu dermatita atopica le dezvolta pana la varsta de 13 ani.
  • Infectii cutanate – scarpinatul excesiv determina aparitia ranilor, care sunt o poarta de intrare pentru agentii patogeni. Infectiile se manifesta prin vezicule pline cu lichid.
  • Neurodermatita (lichen simplx cronic) – afectiune cronica a pielii, caracterizata de portiuni de piele groasa, tare si modificata de culoare, insotita de mancarimi. Apare din cauza scarpinatului cronic.
  • Dermatita de contact – iritatii ale pielii in contact cu diferite substante (metale, latex, par de animale etc.).
  • Eczema mainilor – apare la persoanele care lucreaza cu diferite substante (sapunuri dure, detergenti).

Sfaturi pentru prevenirea dermatitei atopice la copii

Cercetatorii au prezentat cateva metode care ar putea preveni debutul dermatitei atopice la copii:

  • Evitarea infectiilor in timpul sarcinii, deoarece acestea ar putea creste riscul copilului de a dezvolta la un moment dat dermatita atopica. De asemenea, trebuie evitate si infectiile in copilarie. Pneumonia si bolile copilariei, cum ar fi rubeola, oreionul, varicela ar creste riscul de dermatita atopica. Vaccinarea poate ajuta la prevenirea acestor infectii.
  • Evitarea utilizarii iresponsabile a antibioticelor, deoarece antibioticele au fost corelate cu un risc ridicat de a dezvolta dermatita atopica. Atunci cand se utilizeaza antibiotice cu prescriptie medicala, trebuie administrate si probiotice.
  • Alaptarea exclusiv la san a copilului pana la varsta de 6 luni poate proteja copilul de dermatita atopica.
  • Expunerea la animale de companie inca de la inceputul vietii ar influenta pozitiv sistemul imunitar, ceea ce ar oferi protectie impotriva dermatitei atopice. 
  • Evitarea renovarilor pe timpul sarcinii (chimicalele din var, vopsea si alte substante predispun la alergii).
  • Evitarea contactului cu fungi, cum ar fi mucegaiul.

Prevenirea exacerbarii dermatitei atopice si reactivarii simptomatologiei este posibila prin adoptarea metodelor de ingrijire deja prezentate, dar si prin evitarea factorilor declansatori (triggerilor).

In concluzie, dermatita atopica la bebe si la copii este o afectiune cronica, care poate fi tinuta sub control prin metodele potrivite de ingrijire, printr-un tratament medical corespunzator si prin evitarea factorilor declansatori. 

Bibliografie:

  1. Avena-Woods, Carmela. “Overview of Atopic Dermatitis.” AJMC, 2020, www.ajmc.com/view/overview-of-atopic-dermatitis-article. Accessed 22 Dec. 2020.
  2. ‌Camfferman, Danny, et al. “Eczema, Sleep, and Behavior in Children.” Journal of Clinical Sleep Medicine : JCSM : Official Publication of the American Academy of Sleep Medicine, vol. 6, no. 6, 2010, pp. 581–8, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3014245/. Accessed 22 Dec. 2020.
  3. Pyun, Bok Yang. “Natural History and Risk Factors of Atopic Dermatitis in Children.” Allergy, Asthma & Immunology Research, vol. 7, no. 2, 2015, p. 101, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4341330/, 10.4168/aair.2015.7.2.101. Accessed 22 Dec. 2020.
  4. “Does My Baby Have Eczema?” WebMD, WebMD, 17 Mar. 2009, www.webmd.com/parenting/baby/baby-eczema-questions-answers#1-3. Accessed 22 Dec. 2020.
  5. ‌“Atopic Dermatitis (Eczema) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic,  , 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atopic-dermatitis-eczema/symptoms-causes/syc-20353273. Accessed 22 Dec. 2020.
  6. Cole, Gary W. “Atopic Dermatitis Symptoms, Causes, vs. Eczema, Remedies, and Treatment.” MedicineNet, MedicineNet, 31 Oct. 2019, www.medicinenet.com/atopic_dermatitis/article.htm. Accessed 22 Dec. 2020.
  7. ‌Iftikhar, Noreen. “Oatmeal Baths for Babies: How-To, Benefits, and More.” Healthline, Healthline Media, 17 Sept. 2020, www.healthline.com/health/baby/oatmeal-bath-for-babies#how-to-do-it. Accessed 22 Dec. 2020.
  8. ‌Victoria Dimitriades, Victoria, and Elizabeth Wisner. “Treating Pediatric Atopic Dermatitis: Current Perspectives.” Pediatric Health, Medicine and Therapeutics, June 2015, p. 93, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5683272/, 10.2147/phmt.s72461. Accessed 22 Dec. 2020.
  9. ‌Oszukowska, Magdalena, et al. “Role of Primary and Secondary Prevention in Atopic Dermatitis.” Advances in Dermatology and Allergology, vol. 6, 2015, pp. 409–420, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4697018/, 10.5114/pdia.2014.44017. Accessed 22 Dec. 2020.