Scleroza multipla: Tipuri, simptome, tratamente si terapii

Categorie Sanatate

Scleroza multipa este considerata cea mai frecventa afectiune neuronala debilitanta care se manifesta in randul adultilor tineri, inclusiv din Romania. Boala manifesta un trend ascendent de 2% pe an la nivel global, in Romania fiind considerata totusi o boala rara. In cele ce urmeaza, va prezentam tipurile de scleroza multipla, simptomele si cauzele cunoscute ale bolii, metode de tratament si terapii alternative cunoscute.

Ce este scleroza multipla?

Scleroza multipla este o boala neurodegenerativa, care poate produce invaliditate persoanei afectate. Scleroza multipla afecteaza progresiv sistemul nervos central al omului, adica maduva spinarii si creierul. Scleroza multipla este descrisa in dictionare de specialitate, in dex si sub numele scleroza in placi, scleroza diseminata sau encefalomielita diseminata. Cauzele bolii nu sunt cunoscute, dar se considera scleroza multipla ca fiind o boala de tip autoimun. Boala nu este contagioasa sau infectioasa. 

In lume, la nivel mondial, statisticile arata ca circa 2,8 milioane de persoane sufera de scleroza multipla la nivel mondial, o persoana din 3.000 traind cu aceasta boala. Incidenta bolii este mai ridicata in tarile cu clima temperata. In Romania, conform unui studiu efectuat in 2016, incidenta bolii era de circa 4,9 cazuri la 100.000 de locuitori. Frecvent, boala se manifesta cu episoade simptomatice de debut la persoane cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, dar are potential declansator in intervalul mai larg de varste cuprinse intre 15-60 de ani. Femeile sunt afectate intr-o proportie mai mare decat barbatii.

Boala se manifesta in cazul in care sistemul imunitar distruge teaca de mielina a sistemului nervos central, deoarece o recunoaste ca fiind straina de corp. Procesul de distrugere a mielinei si incapacitatea celulelor producatoare de mielina de a produce noi teci are ca efect direct periclitarea ireversibila a functionarii sistemului nervos central.

Declansarea sclerozei multiple este legata de interactiuni complexe intre factori de risc genetici si de mediu, infectiosi sau neinfectiosi, care contribuie la cresterea incidentei imbolnavirilor. Printre factorii de risc cei mai importanti se numara:

  • infectia microbiana;
  • infectia virala;
  • disfunctii hormonale;
  • consumul de tutun;
  • stil de viata stresant;
  • expunere prelungita directa la toxine din mediu sau prin ingestie de diete contaminate.

Simptomele sclerozei multiple variaza de la o persoana la alta si sunt dependente de nervii afectati si gradul de afectare al acestora. In cazul celor mai putin afectati, boala poate avea manifestari mai putin debilitante, persoana puntandu-se bucura de perioade lungi de remisie. Boala este recunoscuta insa ca fiind o cauza principala de invaliditate la varste tinere, unele persoane aflandu-se in capacitate de a se deplasa autonom temporar sau permanent.

Boala poate conduce la aparitia unor complicatii precum:

  • paralizie, mai ales in zona picioarelor;
  • rigiditate resimtita la nivelul muschilor gatului, ai corpului;
  • spasme musculare;
  • pierderi de memorie si dificultati cognitive;
  • slabirea vederii, vedere in ceata sau blurata;
  • tulburari de vorbire;
  • dezechilibre emotionale;
  • depresie;
  • epilepsie.

Tipuri de scleroza multipla

Scleroza Multipla este impartita in doua mari grupe, care pot evolua in timp in mai multe subtipuri, in functie de gravitatea bolii.

Cele doua mari grupe de scleroza multipla sunt:

  • forma recurent remisiva;
  • forma primar progresiva.

Conform altor clasificari, in functie de evolutia bolii, scleroza multipa poate fi:

  • de tip malign - evolutie rapida si deces;
  • de tip benign - evolutie lenta, speranta de viata cu 6-13 ani mai mica fata de media de viata a unei persoane sanatoase (Romania, media de viata este de 75 de ani pentru persoane sanatoase, conform datelor Bancii Mondiale)

In prezent, conform literaturii de specialitate sunt descrise patru subtipuri de scleroza multipla.

Tipuri de scleroza multipla

  • Scleroza multipla recurent remisiva - SMRR

Reprezinta cel mai frecvent tip de scleroza multipla (circa 60-70% din cazuri) care se manifesta la persoane cu varste de peste 30 de ani, in special femei. Perioada de criza poate dura nu mai mult de 24h, boala fiind remisiva, alte episoade putand aparea la interval de cateva zile, luni sau chiar ani.

  • Scleroza multipla primar progresiva - SMPP

Acest tip de scleroza este degenerativ si se declanseaza in jurul varstei de 40 de ani. Boala afecteaza in mod egal persoane de ambele sexe. Boala se manifesta progresiv, afecteaza cu precadere maduva spinarii chiar de la debut. Starea persoanei nu se amelioreaza, simptomele se pot atenua doar temporar, evolutiile pozitive fiind minore.

  • Scleroza multipla secundar progresiva - SMSP

Acest tip de scleroza este degenerativ si se manifesta in urma evolutiei sclerozei multiple recurent remisive. Boala debuteaza de regula dupa varsta de 35 de ani, inregistreaza o evolutie rapida, este debilitanta, cu recuperari doar partiale. Boala se instaleaza in general dupa 10 ani de la aparitia sclerozei multiple recurent remisive - SMRR.

  • Scleroza multipla progresiv-recidivanta - SMPR

Acest tip de scleroza este degenerativ, se manifesta agresiv, are o evolutie rapida si este cel mai sever tip de scleroza multipla primar progresiva.

Atentie! Exista mai multe tipuri de scleroza multipla, dar trebuie subliniat faptul ca ele pot afecta simultan o persoana, acesta suferind, in acest caz, de scleroza multipla cronic progresiva.

Cum se manifesta scleroza multipla? – Simptome

Printre principalele simptome ale sclerozei multiple se numara:

Probleme de miscare a corpului:

  • Senzatie de oboseala si slabiciune a organismului;
  • Dificultati de miscare;
  • Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor;
  • Incapacitatea de a controla miscarile musculare si spasme musculare;
  • Pareze faciale.

Probleme de sanatate a unor organe ale corpului:

  • Probleme ale tractului urinar - disfunctionalitati ale vezicii urinare, infectii recurente si chiar incontinenta urinara;
  • Probleme intestinale – constipatie, chiar si incontinenta intestinala;
  • Probleme de vedere;
  • Probleme sexuale - disfunctie erectila la barbati, dificultate a ajunge la orgasm,probleme de lubrifiere vaginala in cazul femeilor.

Probleme de sanatate mintala:

  • Disfunctii cognitive - capacitatea mai redusa de planificare si rezolvarea a problemelor curente, dificultati de invatare, de exprimare a ideilor;
  • Pierderea memoriei pe termen scurt;
  • Durata de atentie redusa;
  • Lentoare sau incapacitate de a intelege si procesa un flux informational vizual, scris;
  • Depresie, anxietate;
  • Incapacitate de a controla emotiile, schimbari rapide si bruste de dispozitie.

In cazuri mai putin intalnite persoana poate fi dezvolta:

  • dificultati de vorbire;
  • dificultate la mestecat si la ingitire;
  • convulsii;
  • paralizie;
  • probleme de auz.

Atentie! Datorita simptomelor pe care le manifesta, persoana afectata poate suferi si de izolare sociala.

Printre factorii de risc pentru scleroza multipla se numara:

Contactarea de infectii:

  • infectiile microbiene;
  • infectiile virale - unul dintre argumentele care le incadreaza printre factorii de risc este ca au produs demielinizarea la animale;
  • infectia cu virusul Epstein-Barr, virusul care provoaca mononucleoza infectioasa;
  • virusul herpesului uman de tip 6 (HHV6);
  • pneumonia cu microplasma.

Carente de vitamine care contribuie la formarea mielinei:

  • Vitamina D;
  • Vitamina B12.

Boli autoimune:

  • boala tiroidiana;
  • diabet tip 1;
  • boala inflamatorie intestinala.

Factori de mediu:

  • tari cu clima temperata;
  • expunerea scazuta la soare;
  • consumul de tutun;
  • expunerea la anumite substante chimice toxice.

Factori genetici:

  • istoric familial de scleroza multipla;
  • gene predispuse la boala;
  • gene care modifica boala;
  • polimorfism;
  • modificari ale structurii genetice.

Cum se trateaza scleroza multipla?

Boala este diagnosticata in urma unor examene medicale complexe, analiza simptomelor, a istoricului medical al persoanei si dupa efectuarea unor examene de sange, senzoriale si neurologice pentru depistarea leziunilor, a suprafetelor demielinizate la nivelul creierului, a leziunilor de la nivelul maduvei spinarii.

Scleroza multipla produce efecte asupra unei persoane afectate din punct de vedere medical, social, personal, profesional. Practic, pe langa gestionarea problemelor medicale, persoana trebui sa reinvete sa se raporteze la propriul corp, la spatiul in care traieste si sa stabileasca forme de comunicare eficienta cu persoanele cu care interactioneaza.

Evolutia bolii este foarte insidioasa, cu perioade de declin si perioade de remisie, in cazul unor forme mai usoare. In cazurile in care boala a debutat cu nevrita optica, perioadele de remisiune pot varia intre cateva luni sau mai mult de 10 ani. In cazul in care boala debuteaza cu simptome mai tarziu, persoanele afectate pot manifesta crize frecvente, incapacitatea functionala motorie instalandu-se destul de rapid in evolutia bolii.

Tip 

Procentul Pacienților

Diagnosticati la Debut

Perioade de Remisiune

Evolutia Simptomelor

SM Recurent-Remisiva

(SMRR)

85% 

Perioade semnificative de remisiune

Perioade de recidive

SM Secundar Progresiva

(SMSP)

*SMRR netratata, 50% dintre

pacienti vor dezvolta SMSP

intr-un deceniu de la primul

diagnostic

Recuperare partiala sau

perioade de remisiune



Boala nu dispare intre

cicluri; in schimb se

inrautateste constant

SM Primar Progresiva

10%

Niciuna

Ocazional se pliaza pe

simptomele lor si

prezinta imbunatatiri

minore ale statutului

funcțional, dar care tind

să fie temporare

SM Progresiva cu

Recurente

5%

Niciuna

Se inrautateste progresiv

Sursa: https://www.managedhealthcareconnect.com/articles/management-medical-complications-long-term-care-patient-multiple-sclerosis

Scleroza multipla este o boala care nu poate fi vindecata, iar tratamentul medicamentos are rolul de a ameliora simptomele, de a reduce intensitatea, durata si frecventa crizelor, a episoadelor dureroase, pentru mentinerea unei vieti active, a capacitatii de lucru si a unei vieti sociale si private normale.

Atentie! Tratamentul este administrat doar la recomandarea unui medic specialist. Informatiile prezentate au un caracter pur informativ.

Tipuri de tratamente administrate in functie de simptomele manifestate si de gravitatea bolii includ:

  • medicamente contra durerii;
  • medicamente pentru reducerea oboselii si cresterea nivelului de atentie;
  • relaxante musculare contra rigiditatii musculare sau a spasmelor;
  • medicamente pentru a creste viteza de mers;
  • medicamente imunosupresoare;
  • corticosteroizi – reducerea inflamatiei, blocarea raspunsului autoimun;
  • medicamente imunomodulatoare pentru a diminua frecventa simptomelor agresive si pentru amanarea instalarii incapacitatii functionale;
  • medicamente pentru probleme gastrointestinale si digestie;
  • medicamente pentru controlul vezicii urinare;
  • medicamente antidepresive;
  • medicamente pentru tratarea disfunctiilor sexuale;
  • medicamente pentru reglarea somnului.

Unele suplimente nutritive parte a unor tratamente naturiste pot fi utile in ameliorarea problemelor cognitive si de vedere, precum:

Atentie! Vitaminele se administreaza doar in cazul in care exista carente dovedite in urma unor analize medicale de sange.

Ce terapii se folosesc in tratarea sclerozei multiple?

Tratamentul medicamentos poate fi insotit de terapii de sprijin precum:

  • fizioterapie si kinetoterapie cu rol in diminuarea senzatiilor de durere, pentru stimularea musculaturii si cresterea mobilitatii persoanei, implicand o serie de exercitii de intindere si intarire a muschilor, de mobilitate si postura;
  • terapie oculara pentru odihna si relaxarea ochilor;
  • terapie ocupationala care are rol de mentinere a unei atitudini pozitive si a increderii in sine, pentru gestionarea problemelor de mobilitate prin invatarea utilizarii unor dispozitive medicale si paramedicale pentru confort so cresterea mobilitatii pentru probleme de mers in spatiul casnic si cel urban;
  • terapie pentru muschii gurii si ai gatului, pentru intretinerea capacitatii de a inghiti si de a vorbi;
  • terapie cognitiva prin exercitii de atentie si perspicacitate pentru a mentine activa capacitatea de a gandi si de a opera exercitii logice;
  • terapie pentru controlarea stresului emotional si fizic;
  • terapie de insertie pe piata muncii pentru a se putea reinsera activ in societate, pentru a putea ocupa un loc de munca adecvat conditiei;
  • schimbari comportamentale si de stil de viata – organizarea unei diete adecvate, bogata in fructe, legume si fibre, a unui program activ de exercitiu fizic, a unui program de utilizare a vederii, antrenamentul mersului si a unui program de somn regulat. Este recomandata renuntatea la consumul de tutun.

Alte terapii utile, a caror eficienta nu este insa pe deplin dovedita stiintific pot fi:

  • Acupunctura;
  • Terapii termice sau terapii cu caldura pentru reducerea durerii si a rigiditatii musculare;
  • Plasmafereza sau schimbul de plasma terapeutica;
  • Terapia cu celule stem;
  • Tratament cu canabis medicinal.

Atentie! Canabisul medicinal este folosit doar cu prescriptie medicala si este diferit cel care se afla pe lista substantelor ilegale. Canabisul medicinal este folosit doar sub supravegherea medicului si se adreseaza persoanelor care sufera de boli cronice sau boli aflate in stadiu terminal si are ca scop ameliorarea durerii suferite. Acest tip de produs este supus reglementarilor in vigoare din fiecare tara. Prezentarea are un caracter strict informativ.

Concluzie

Scleroza multipla este o afectiune complexa care dezvolta o intreaga serie de tipologii si complicatii. Fiecare tip de scleroza multipla implica o serie de tratamente si terapii specifice stabilite doar in urma unui diagnostic. Daca manifestati simptome specifice acestei boli, adresati-va medicului specialist, deoarece, in cazul in care nu este diagnosticata si tratata la timp, aceasta afectiune poate degenera in ritm alert. In cazul in care, membri ai familiei sufera de aceasta boala, acordati-le intregul suport emotional si sprijinul de care au nevoie pentru a se simti parte a nucleului familial si a comunitatii in care traiesc. 

Referinte: