Cancerul de san: Simptome, factori de risc si tratament

Categorie Sanatate

Cancerul mamar sau cancerul de san este o boala cu incidenta foarte ridicata in randul femeilor din Europa, cele mai recente statistici estimand ca una din opt femei se va confrunta cu aceasta boala, la un moment dat in viata. 

Afectiunea e foarte frecventa in Romania, numarul cazurilor triplandu-se astazi fata de 1960, fiind acum pe primul loc in patologia oncologica la femei. Cancerul mamar poate afecta si barbatii, dar incidenta este mult mai mica. 

Desi boala inregistreaza o rata ridicata de mortalitate in randul europencelor, totusi, rata de supravietuire dupa cinci ani de la diagnosticare este de 79,5%, conform datelor Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului, citata de Coalitia Europeana pentru Combaterea Cancerului Mamar.

Tipuri de cancer de san

O mare parte a cancerelor mamare se dezvolta de la un nodul mamar, de multe ori nedureros, si care nu este sesizabil. Totusi, cei mai multi noduli mamari nu sunt de origine maligna, acestia fiind benigni. Nodulii mamari sunt examinati prin intermediul unei biopsii, adica a unui esantion de tesut prelevat din zona afectata.

  • Tumorile benigne, deci necanceroase, nu se raspandesc in alte tesuturi si nu pun viata persoanei in pericol, dar unele pot constitui un factor de risc de aparitie a unei tumori canceroase.
  • Tumorile maligne sunt periculoase pentru organism, fiindca pot ataca alte tesuturi si organe, boala extinzandu-se si provocand distrugeri regionale sau sistemice, posibil fatale.

Neoplasmele mamare apar atunci cand celulele din interiorul sanului se dezvolta necontrolat, iar tumorile pot pleca din zone diferite, cel mai adesea, de la:

  • ducte, canalele galactofore, adica de la tuburile care transporta laptele matern catre mamelon;
  • lobuli, glandele care produc laptele matern. 

In anumite cazuri, dar destul de rar, cancerul mamar poate porni de la alte tipuri de tesuturi precum sarcoame sau limfoame.

In functie de locul de pornire, cancerul mamar poate fi:

  • Cancer ductal – celulele canceroase apar la canalele galactofore;
  • Cancer lobular – celulele canceroase apar la lobuli.

In functie de modul in care se propaga, cancerul mamar poate fi:

  • Cancer mamar invaziv sau infiltrat – celulele canceroase se raspandesc in organism prin sange si nodulii limfatici;
  • Cancer mamar neinvaziv sau in situ – celulele canceroase nu se raspandesc, ele ramanand active doar la nivelul sanului, local, aceasta nefiind o boala sistemica, pentru ca membrana bazala nu e penetrata.

Cancerul invaziv poate fi:

  • Localizat – invadeaza tesutul din jur, dar ramane localizat la nivelul sanului;
  • Regional – invadeaza tesuturile din jurul sanului, nodulii limfatici;
  • Distant sau metastazic – invadeaza alte parti ale organismului, este sistemic.

Alte tipuri de cancere mamare sunt:

  • sarcomul;
  • carcinomul metaplastic;
  • carcinomul adenochistic;
  • tumorile phyllodes – leziuni fibroepiteliale mamare;
  • angiosarcomul.

Cele mai des intalnite tipuri de cancer mamar sunt: 

  • Carcinomul ductal infiltrat sau invaziv (CDI) – pleaca de la canalele galactofore, ducte si cuprinde alte tesuturi inconjuratoare. Este cel mai frecvent tip de cancer, cu o incidenta de 80% din numarul total al cazurilor.
  • Carcinomul ductal in situ sau neinvaziv (CDIS) - pleaca de la canalele galactofore si nu se raspandeste in alte tesuturi, fiind un cancer de stadiu incipient;
  • Carcinomul lobular infiltrat sau invaziv (CLI) - pleaca de la lobulii mamari si cuprinde alte tesuturi inconjuratoare, este mai dificil de diagnosticat si are o incidenta de pana la 15% din numarul total de cazuri.
  • Carcinomul lobular in situ sau neinvaziv (CLIS) -  este prezent doar in lobuli, frecvent multicentric sau bilateral, acesta nefiind un cancer real, ci un marker - indicator de risc sporit de aparitie a cancerului.

Tipuri rare de cancer de san:

  • Boala Paget – un tip de cancer ductal;
  • Tumora filoda- un tip de cancer dezvoltat in tesutul conjunctiv al sanului;
  • Carcinom medular invaziv - un tip de cancer cu forme bine delimitate intre tesutul afectat si cel sanatos;
  • Carcinom tubular – un subtip al carcinomului ductal invaziv;
  • Carcinom micropapilar invaziv – poate metastaza limfoganglionar;
  • Carcinom mucinos – tip de cancer in care celulele afectate produc mucus.

Cancerul mamar necesita tratament chirugical si aplicarea altor terapii de sprijin, adjuvante, in functie de tipul afectiunii si de stadiul in care se afla. Cu cat este mai devreme descoperit, cu atat cresc sansele de recuperare si de supravietuire a persoanei afectate.

Cauzele cancerului la san si factorii genetici

Cauzele cancerului de san nu se cunosc exact, insa se stie ca procentul persoanelor afectate a crescut exponential, in ultima suta de ani. Cel mai adesea, cauza o reprezinta anomaliile de functionare aparute la nivelul celulelor din glandele galactofore (carcinomul ductal invaziv) sau in tesutul glandular (carcinomul lobular invaziv), dar exista si alte forme mai rare.

Oamenii de stiinta considera ca, la baza acestei afectiuni, se afla o serie de factori care dezechilibreaza binomul om-natura.

Principalii factori care pot creste incidenta de cancer mamar sunt:

  • Factorii hormonali;
  • Factorii de mediu;
  • Factorii legati de dieta si de stilul de viata.

Un procent de 5% – 10% din cazurile de cancer mamar este cauzat de mutatii genetice, asa-numitul cancer mostenit, transmis ereditar si care creste riscul de cancer mamar si de cancer ovarian.

Transmiterea ereditara se efectueaza preponderent prin genele:

  • BRCA1 - mostenire directa a defectelor genetice specifice;
  • BRCA2 - transmitere modificata a unor gene.

 Factori de risc in cancerul de san 

Foarte multe femei se tem de aparitia cancerului mamar. Asa cum am afirmat de la inceput, una din opt femei se va confrunta cu cancerul de san la un moment dat in viata. Formula statistica ia in calcul toate persoanele de sex feminin de la nastere la varsta de 95 de ani. De exemplu, o femeie de 40 de ani are o probabilitate de 1 la 70 de a dezvolta cancer de san in urmatorii zece ani. Cu cat inainteaza in varsta, cu atat sansele cresc.

 Factorii de risc asociati cancerului de san sunt urmatorii:

  • Sexul - femeile au un risc de 100 de mai mare decat barbatii de a dezvolta cancer de san.
  • Varsta - riscul de cancer de san creste odata cu varsta, boala manifestandu-se in special dupa 40 de ani, cele mai multe cazuri invazive fiind descoperite in jurul varstei de 50 de ani.
  • Istoricul personal si familial de cancer de san – persoanele care au avut cancer de san sau au avut o persoana in familie cu cancer la san prezinta un risc ridicat.
  • Factori sociali si geografici – boala apare, mai frecvent, in tari occidentale si la persoane cu nivel ridicat de educatie.
  • Fumatul – tutunul contine mai multe de 4000 de substante toxice, multe fiind cancerigene.
  • Consumul de alcool - afecteaza functiile ficatului, respectiv functia metabolica si de eliminare a hormonilor.
  • Obezitatea - persoanele supraponderale au o resursa ridicata de estrogen antrenata in procese maligne ale glandei mamare.
  • Dieta – alimentatia bogata in colesterol din produse de origine animala, produse procesate industrial si fast-food produce dereglari hormonale la nivelul organismului.
  • Sedentarismul – lipsa de activitate sustinuta produce dereglari sistemice la nivelul organismului.
  • Trauma fizica a glandei mamare, a sanului – contribuie la diminuarea imunitatii tisulare.
  • Masa adipoasa extinsa la nivelul sanului – poate crea dificultati in depistarea la timp a cancerului.
  • Trauma psihica cronica – poate contribui la dereglari hormonale si imunodepresie.
  • Intreruperile de sarcina – contribuie la proliferarea tesutului glandular mamar.
  • Fondul genetic – unele mutatii genetice, genele BRCA1 si BRCA2, au incidenta in cancerul mamar si cel ovarian.
  • Disfunctii ale organismului - Scaderea functiei glandei tiroide si afectiuni ale ficatului.
  • Debutul menstruatiei inainte de varsta de 12 ani.
  • Debutul menopauzei dupa varsta de 55 de ani.
  • Nasterea primului copil dupa varsta de 35 de ani si nealaptarea la san.
  • Lipsa graviditatii.
  • Expunerea la dietilstilbestrol (DES) - administrarea anterioara de DES, un medicament administrat femeilor insarcinate, in perioada 1940-1971, pentru a preveni avortul.
  • Contraceptivele orale - administrate inainte de prima sarcina si/sau pe o perioada mai mare de 10 ani.
  • Terapia de substitutie hormonala postmenopauza cu estrogen.
  • Campul magnetic si expunerea la radiatii - unele substante si surse radioactive afecteaza genomul celulei.
  • Activitate sociala si profesionala in mediu poluat, expunere prelungita la substante toxice.
  • Utilizarea unor produse de cosmetica si igiena corporala cu un continut mare de substante chimice si care nu permit o respiratie normala la nivelul pielii.
  • Purtarea unor piese de imbracaminte, precum sutiene cu balene, bustiere, care traumatizeaza fizic, prin presiune, sanul.

Semnele si simptomele cancerului de san

La inceput, cancerul de san nu da niciun fel de simptome. Cel mai cunoscut si comun simptom il reprezinta aparitia unui nodul la san, o masa dura cu margini neregulate sau rotunjite. Este foarte posibil ca acesta sa fie descoperit in urma autoexaminarii sanului.

In faze incipiente, nodulul nu este aderent, acesta nefiind nici dureros. 

In faze avansate se pot schimba culoarea si textura sanului (peau d’orange- piele cu aspect de coaja de portocala), apar modificari care distorsioneaza forma si dimensiunea sanului.

Atentie! Nodulii pot fi confundati si un mici chisturi care pot aparea la nivelul sanilor si care nu sunt cancerigene. In cazul in care sesizati aparitia unei formatiuni tari la nivelul sanului, mergeti de urgenta la medic!

Fiecare forma de cancer din cele prezentate mai sus poate avea o multitudine de simptome specifice.

Cele mai cunoscute simptome, comune tuturor tipurile de cancer de san, sunt:

  • Aparitia unui nodul mamar, intarirea unei zone la nivelul sanului;
  • Aparitia unui nodul sub brat;
  • Modificari bruste de marime, forma a unui san sau a ambilor;
  • Umflarea partiala sau a intregului san;
  • Iritarea pielii din jurul sanilor;
  • Durere la nivelul sanilor sau mameloanelor;
  • Mameloane retrase in interior;
  • Inrosire, corodare sau ingrosare la nivelul intregului san;
  • Cojirea, exfolierea zonei din jurul mamelonului;
  • Scurgeri mamelonare - altele decat laptele matern;
  • Scurgeri de sange din mameloane.

Diagnosticul cancerului de san 

Diagnosticul cancerului mamar este stabilit in urma mai multor investigatii:

  • Examinarea clinica a sanului;
  • Investigatii imagistice – mamografia de screening;
  • Confirmare anatomopatologica, stabilita conform clasificarii OMSi si incadrarea in clasificarea TNM (International Union Against Cancer si American Joint Committee on Cancer).

Metodele de diagnosticare cuprind:

  • Metode de depistare a caracterului procesului la nivelul glandei mamare cuprind:
  • Mamografie sau ecografie/ ultrasonografie;
  • Biopsie aspiratorie pentru confirmarea citologica sau trepan-biopsie;
  • Confirmarea morfologica si caracteristica biologica a tumorii.
  • Metode pentru determinarea extinderii cancerului mamar:
  • Radiografia cutiei toracice + tomografia mediastinului;
  • USG organe: abdomen, glanda tiroida;
  • Scanarea scheletului in regim „corp integru”;
  • Tomografia computerizata sau RMN;
  • Tomografia prin emisie de pozitroni.
  • Metode de determinare a particularitatilor organismului persoanei afectate:
  • Alte afectiuni manifestate – tiroidiene, hepatice, ginecologice, cardiace, renale.
  • Analize si teste: Indicii imunologici, Homeostaza hormonala.

Se recomanda, preventiv, pentru screeningul cancerului de san:

  • Autoexaminarea lunara a sanilor, conform recomandarilor medicului;
  • Examinarea clinica anuala, incepand de la varsta de 40 de ani;
  • Mamografia o data la 1-3 ani, in intervalul de varsta 40-49 de ani sau mai devreme, daca exista cazuri in familie sau fond genetic;
  • Mamografia o data pe an, in intervalul de varsta 50-74 de ani;
  • Nu se mai recomanda efectuarea de mamografii dupa varsta de 75 de ani.

Stadiile cancerului de san

 Exista doua tipuri de stadializare care nu sunt perfect superpozabile:

  • stadializarea clinica: rezultatul examinarii clinice si al investigatiilor imagistice.
  • stadializarea patologica (desemnata prin prefixul „p"): informatii in urma interventiei chirurgicale si a examinarii patologice a tumorii si a ganglionilor limfatici.

Stadiile cancerului de san variaza de la 0 la IV si indica gravitatea bolii, tipul de tratament si sansele persoanei de a se vindeca. Astfel:

  • Stadiul 0 indica o tumoare in situ, neinvaziva sau care este localizata in glandele mamare si nu este extinsa;
  • Stadiile I pana la III indica tipuri de cancer extinse la alte tesuturi in apropierea glandei mamare, cancer de san localizat sau regional;
  • Stadiul IV, indica un cancer cu metastaze si cu extinderea sistemica a afectiunii la alte organe si tesuturi.

Conform sistemului de stadializare TNM, stabilit de International Union Against Cancer si American Joint Committee on Cancer, cancerul de san se clasifica dupa cum urmeaza:

Tumora (T)

TX – dimensiunea tumorii nu poate fi evaluata (carcinom ductal in situ);

T1 – dimensiunea tumorii este de pana la 2 cm;

T1mi – dimensiunea tumorii este de pana 0,1 cm;

T1a – dimensiunea tumorii este intre 0,1 cm- 0,5 cm;

T1b – dimensiunea tumorii este intre 0,5 cm - 1 cm;

T1c – dimensiunea tumorii este intre 1 cm- 2 cm;

T2 – dimensiunea tumorii este intre 2 cm- 5 cm;

T3 – dimensiunea tumorii este mai mare de 5 cm;

T4a – tumora extinsa in peretele toracic;

T4b – tumori extinse in piele;

T4c- tumora extinsa in piele si in peretele toracic;

T4d – carcinom inflamator – se manifesta cu piele rosie, glanda umflata si dureroasa

Noduli (N)

NX – ganglionii limfatici nu pot fi evaluati;

N0 – nu exista celule canceroase in nodulii din vecinatate;

N1 – exista celule canceroase in ganglionii limfatici de la nivelul axilei;

N1mi – unul sau mai multe ganglioni limfatici contin celule canceroase numite micrometastaze, care sunt mai mari de 0,2 mm;

N1a – celulele canceroase cu metastaze in 1-3 noduli limfatici, cel putin unul este mai mare de 2 mm;

N1b – celule canceroase instalate in nodulii limfatici din spatele sternului;

N1c –celule canceroase instalate in 1 -3 noduli limfatici in axila si in spatele sternului;

N2a –celule canceroase instalate in nodulii limfatici din axila;

N2b –celule canceroase instalate in nodulii limfatici din spatele osului mamar (nodul mamar intern);

N3a – celule canceroase instalate in ganglionii limfatici de sub clavicula;

N3b – celule canceroase instalate in nodulii limfatici din axila si din spatele sanului;

N3c – celule canceroase instalate in nodulii limfatici de deasupra claviculei.

Metastaza (M)

MX – prezenta unor celule la distanta nu poate fi evaluata;

M0 – nu exista semne ale unor celulele canceroase extinse;

M1 – exista metastaze la distanta.

Prognoza de supravietuire in randul femeilor dupa 5 ani de la diagnosticarea cancerului de san este:

  • 98.8% in cazul unui cancer in situ, localizat;
  • 85.5% in cazul unui cancer regional extins la nodulii limfatici dar nu si la alte organe, tesuturi;
  • 27.4% in cazul unui cancer cu metastaze;
  • 54.5% in cazul unui cancer nestadializat.

Tratamentul cancerului de san

Tratamentul este personalizat si depinde de:

  • Tipul si stadiul tumorii;
  • Varsta persoanei;
  • Alte afectiuni cronice sau cancere;
  • Rezultatele analizelor si detectarea unor mutatii genetice;
  • Preferinte personale de tratament;
  • Evaluarea modului in care tratamentul afecteaza calitatea vietii persoanei si a vietii intime.

Formulele de tratament sunt stabilite in functie de tipul si stadiul cancerului.

In general, tratamentul este de tip chirurgical, prin interventii care au ca scop extirparea tumorilor sau chiar a intregului tesut mamar. Acesta este insotit de tratament de sprijin pre sau postoperator, radioterapia (formula de tratament locoregional) precum chimioterapia, hormonoterapie, terapie biologica (formula de tratament sistemic).

In unele cazuri se ia in calcul si probabilitatea de conservare a sanului sau de realizare a unei interventii chirurgicale de reconstructie a sanului in scopuri estetice. In cazul in care cancerul este extins, deciziile se iau in baza celei mai bune formule care sa asigure supravietuirea si sa previna aparitia unor recidive.

Chiar daca sunt aplicate cele mai bune formule de tratament, cancerul mamar poate recidiva.

Interventiile chirurgicale practicate in cancerul mamar sunt:

  • Lumpectomie – excizia tumorilor mici cu conservare;
  • Mastectomie – consta in indepartarea intregului tesut mamar;
  • Biopsia ganglionului santinela – indepartarea preventiva a unor ganglioni limfatici;
  • Disectia ganglionilor limfatici axilari - indepartarea ganglionilor limfatici invadati de celule canceroase;
  • Mastectomie preventiva - inlaturarea ambilor sani, in cazul in care exista risc ridicat de imbolnavire.

Tratamentul de sprijin consta in urmatoarele proceduri si cure:

  • Radioterapia – se utilizeaza in stadii incipiente si in cazul extinderii spre ganglionii limfatici, postoperator dupa cicatrizarea ranii;
  • Chimioterapia – se aplica inaintea unei interventii in cazul tumorilor mari, in cancere extinse, pentru a tempera raspandirea celulelor canceroase si postoperator;
  • Terapia cu hormoni – terapie medicamentoasa pre sau postoperatorie in cancere sensibile la hormoni;
  • Terapia tintita – tratamente specifice pentru combaterea unor anomalii specifice de la nivelul celulelor canceroase.

In afara tratamentului medical chirurgical si de sprijin este foarte importanta terapia psihologica a persoanei afectate si integrarea acesteia in familie si in societate. Persoana poate apela la serviciile unui psiholog si poate adera la un grup de suport pentru a lua contact cu alte persoane care sufera de aceeasi boala si au trecut prin experiente traumatizante similare.

De asemenea, in ziua de astazi sunt implementate si noi tratamente revolutionare omologate sau aflate inca in faza de testare si care au ca scop cresterea ratei de supravietuire si imbunatatirea calitatii vietii persoanei afectate de cancer mamar.

In schema de tratament poate fi utila si administrarea de substante anticancerigene, antioxidante si care stimuleaza sistemul imunitar:

Recent, un grup de cercetatori de la Institute of Cancer Research a realizat si publicat un algoritm bazat pe Inteligenta Artificiala (IA) prin care s-a realizat o noua clasificare a unui tip de cancer de san - tumorile luminale primare de tip A, plecand de la profilul genetic si molecular. Studiile care stau la baza acestor noi descoperiri sunt utile pentru dezvoltarea unor strategii personalizate de tratament si a unor terapii tintite.

Concluzie

Cancerul mamar este o afectiune severa cu o incidenta foarte mare randul femeilor.

Daca manifestati simptome care ar putea indica aparitia unui cancer mamar, consultati, de urgenta, un medic specialist. In cazul in care boala este depistata la timp, sansele de vindecare sunt mai mari. Daca o persoana din familia sau comunitatea dumneavoastra sufera de aceasta boala, acordati-i sprijin pentru a depasi aceasta situatie dificila.

Daca nu suferiti de aceasta boala si vreti sa preveniti aparitia acesteia, adoptati un stil de viata activ, o alimentatie sanatoasa, practica alaptatului la san, daca aveti un copil sugar si controlul periodic preventiv. Nu uitati sa consumati vitamine si minerale de care organismul are nevoie pentru a functiona corect.

Surse: