Amigdalita: cauze, simptome si metode de tratament

Categorie Sanatate

Cei mai multi dintre noi am avut, cand eram copii sau chiar mai mari, un „episod cu amigdalita”, durerea aceea in gat ascutita si chinuitoare. Este o afectiune respiratorie care trece, de cele mai multe ori, in cateva zile, dar poate avea forme mai serioase, de aceea este bine sa consultam medicul pentru un tratament adecvat.

Ce sunt amigdalele si unde sunt situate?

Amigdalele sunt organe pereche, au aspect de „pernute” sau „buretei” de forma ovala (mase de tesut limfatic) si sunt situate in spatele gurii, deasupra si sub limba, de o parte si de alta a luetei sau a „omuletului”. 

Amigdalele ne ajuta sa filtram aerul inspirat si sunt o parte din sistemul imunitar care lupta impotriva microbilor.

Care este rolul amigdalelor? 

Amigdalele sunt primul primul organ care functioneaza ca bariera la patrunderea microbilor in organism, un organ lupta impotriva infectiilor. Prin filtrul acestora, bacteriile, virusurile, substantele toxice, fumul si praful inspirate pe nas si pe gura sunt anihilate inainte de a intra in corp, impiedicand aparitia infectiilor in gat sau in alte zone ale organismului. La nivelul lor se formeaza Limfocitele B, care produc cinci clase de anticorpi, in acest fel, organismul aparandu-se impotriva infectiilor. 

Ce este amigdalita?

In cazul a peste 70% dintre copii si peste 85% dintre adulti declansarea brusca a durerilor in gat si gatul inflamat sunt asociate cu raceala, o infectie virala respiratorie acuta. Inflamatiile mucoasei gatului se numesc faringita virala acuta.

In cazul in care aceste inflamatii afecteaza si amigdalele palatine se numesc tonsilita, amigdalita sau angina. Atentie! Aceasta nu trebuie confundata cu angina pectorala, care este o boala cardiaca.

Amigdalita/angina cunoscuta de toata lumea sub numele „rosu in gat” este o boala care afecteaza frecvent copiii cu varste cuprinse intre 3 si 7 ani, dar si adolescentii si adultii. Debutează cu inflamarea amigdalelor palatine, semn ca microbii (virusuri, bacterii) au depasit bariera de aparare a organismului de la nivelul gatului. Astfel, se instaleaza durerea intepatoare in gat, amigdalele se inrosesc, se inflameaza, isi maresc volumul vizibil, iar pe suprafata lor pot aparea puncte albe cu puroi (amigdalita pultacee). In cele mai multe cazuri, amigdalita nu dureaza mai mult de 3-4 zile, iar complicatiile se instaleaza mai frecvent in randul copiilor mici.

Tipuri de amigdalita si cauzele acestora

Factorii principali care cauzeaza aparitia amigdalitei sunt:

  • Infectia cu streptococi de tip A (7 cazuri din 10);
  • Anumite virusuri respiratorii, precum gripa;
  • Virusul care provoaca mononucleoza infectioasa.

In functie de cauza producerii amigdalitei: 

  • Amigdalita virala  

Este cea mai frecventa forma de amigdalita si este provocata de virusuri precum virusul Epstein Barr, care provoaca mononucleoza, Herpes simplex, citomegalovirus si adenovirusuri. Aceasta este o forma usoara a afectiunii si nu se trateaza cu antibiotice, ci cu medicamente antiinflamatoare si analgezice antipiretice la recomandarea medicului.

  • Amigdalita bacteriana 

Este cauzata de bacterii precum streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA), haemophilus influenzae, pneumococul sau stafilococul auriu. Aceasta este o forma mai dureroasa si complicata a bolii si se trateaza cu antibiotice la recomandarea medicului. In cazuri rare, la copii cu varsta intre 3 si 15 ani, dupa amigdalita asociata cu streptococul beta-hemolitic de grup A se dezvolta complicatii reumatologice severe.

In functie de recurenta amigdalitei:

  • Amigdalita/angina acuta este declansata de bacterii sau virusuri, este o forma intalnita mai ales in randul copiilor. Acesta este o forma de amigdalita care se trateaza in cele mai multe cazuri in 5 zile pana la cel mult 2 saptamani.
  • Amigdalita/angina cronica este de cele mai multe ori de origine bacteriana, este o forma intalnita mai ales la adolescenti si adulti. Afectiunea reapare de mai multe ori si este dificil de vindecat.

Care sunt simptomele amigdalitei?

Simptomele cele mai cunoscute sunt:

  • senzatie de “nod in gat”;
  • dureri in gat, durere la inghitire;
  • inrosirea gatului “rosu in gat”;
  • marirea in volum a amigdalelor;
  • marirea in volum a ganglionilor limfatici cervicali (din regiunea gatului);
  • secretii nazale;
  • febra, frisoane;
  • dureri in muschi si articulatii;
  • tuse.

Semnele posibile ale dezvoltarii complicatiilor amigdalitei includ:

  • Durerile in gat sau febra peste 38 C persista mai mult de 7-10 zile de la debutul bolii.
  • Inrautatirea progresiva a starii persoanei (febra de 40-41C si intensificarea durerilor in gat);
  • Aparitia durerilor severe in ureche, peste cateva zile de la debutul bolii;
  • Aparitia unei umflaturi vizibile in gat (asimetric, intr-o singura parte);
  • Aparitia durerilor in piept, durerilor de cap severe, durerilor in partea dreapta sau stanga a fetei.

Simptomele si semnele intalnite in amigdalitele acute sunt:

  • Frisoane urmate de febra cu cresterea temperaturii pana la 39-40 de grade;
  • Cefalee, migrene puternice;
  • Convulsii febrile ocazionale;
  • Dificultati de miscare a gatului, gat inflamat;
  • Dureri de gat si dificultati de inghitire de diferite intensitati;
  • Dificultatea transferarii alimentelor din gura in esofag mai ales la cele solide in formele mai severe;
  • Amigdale rosii, inflamate;
  • Pete albe sau galbene pe amigdalele;
  • Respiratie neplacuta;
  • Copiii pot prezenta dureri abdominale, de stomac si senzatie de voma;
  • Inflamarea si sensibilitatea ganglionilor limfatici din zona gatului in special subangulomandibulara, sensibila spontan si la palpare;
  • Secretii nazale (rinoree);
  • Dureri de urechi (otalgia) reflexe de la nivelul amigdalelor palatine, nasul, gura si urechile fiind conectate intre ele;
  • Semne clinice de otita medie acuta.

Simptomele si semnele intlnite in amigdalitele cronice sunt:

  • Tulburari functionale locale, discrete, cu gat inflamat, dureri de gat si dificultati de inghitire intermitente;
  • Voce amigdaliana (stomatolalie),voce specifica “ragusita”, deoarece infectia se afla in apropierea corzilor vocale;
  • Sforait (ronhopatie);
  • Tulburari respiratorii (dispneea);
  • Subfebrilitate, febra in puseul acut;
  • Amigdale cu hipertrofie moale;
  • Hipertrofia tesutului limfoid de pe peretele posterior faringian;
  • Adenopatii angulomandibulare;
  • Respiratie urat mirositoare pe fondul infectiei;
  • Afectiuni articulare;
  • Leziuni cutanate (eczema, eritem nodos);
  • Oboseala;
  • Anemie;
  • Inapetenta.

La copiii mici, care nu pot descrie cum se simt, semnele amigdalitei pot include:

  • Saliva care se prelinge din gura ca urmare a dificultatii si a durerii la inghitire;
  • Refuzul de a manca;
  • Iritabilitate neobisnuita si apatie.

Atentie! Amigdalita poate sa apara ca manifestare primara sau secundara, ca simptom in alte boli, de obicei contagioase.

Cum poate fi tratata amigdalita?

Tratamentul pentru amigdalita poate fi ambulator, cu medicamente antivirale comune, in cazul unor forme usoare ale afectiunii sau poate fi pe baza de antibiotice, cu o schema de tratament stabilita de medic, in urma investigatiilor prin care se determina factorul declansator de natura bacteriana sau virala.

Cateva sfaturi de prim ajutor in cazul aparitiei simptomelor amigdalitei la copii, adolescenti sau adulti:

  • Repaus total. Odihna este recomandata persoanelor afectate la toate varstele.
  • Hidratarea in abundenta. Hidratarea cu apa este necesara pentru asigurarea unui gat hidratat si pentru a preveni deshidratarea provocata de febra.
  • Alimentatie adecvata. Lichidele calde (supa, ceai, apa calda cu lamaie) si gustarile reci (inghetata)
  • Gargara cu apa sarata, sarea avand proprietati antibacteriene. 

Atentie! Aceasta procedura nu este indicata copiilor mici.

  • Umidificarea aerului din incapere
  • Evitarea fumatului si a produselor de curatare toxice, iritante.

In cazul amigdalitei virale tratamentul include medicamente antivirale, antipiretice (contra febrei), antigripale si produse antiseptice sau calmante. Amigdalita bacteriana se trateaza aproape intotdeauna cu antibiotice la recomandarea medicului.

Tratament medicamentos

Cele mai eficiente si sigure medicamente pentru ameliorarea durerilor in gat, dar si episoadele febrile asociate cu amigdalita acuta sunt cele care combat febra antipiretice analgezice - Paracetamol si antiinflamatoare nesteroidiene – Ibuprofen, Acetaminofen. Atunci cand apar complicatii se efectueaza incizia si drenajul colectiilor purulente, a puroiului din gat.

Atentie! Medicamente care contin acid acetilsalicilic, precum aspirina, sunt contraindicate pentru combaterea febrei la copii si adolescenti. 

Schema de tratament include dezinfectante orofaringiene (comprimate pentru supt, solutii antiseptice pentru gargara) calmante pentru gat – comprimate, siropuri (ex. Dr.Hart miere si propolis), spray pentru copii (ex. Laridep Spray) si vitamina C.

Antibioticele in cazul tratamentului anginei/amigdalitei acute sunt administrate doar dupa aflarea rezultatului culturii recoltate de la nivelul amigdalelor (exudat). Cel mai utilizat tratament antibiotic pentru amigdalita este cel pe baza de Penicilina. Alternativ, tratamentul se poate realiza si cu cefalosporine, dar sunt eficiente si macrolidele (claritromicina, azitromicina). 

Tratamentul este stabilit de medic in functie de caracteristicile bolii si ale persoanei afectate, varsta, alergii, alte afectiuni asociate. Tratamentul trebuie urmat conform schemei de tratament deoarece, altfel, persoane poate sa nu se vindece complet.

Atentie! O persoana cu amigdalita streptococica netratata poate ramane purtator de streptococ si dupa terminarea fazei acute a bolii.

Tratamentul medicamentos in cazul amigdalitei cronice include o terapie cu antiinflamatorii, antialgice, hidratare corecta si vitaminoterapie. Tratamentul antibiotic se efectueaza cu penicilina timp de 10 zile. In caz de alergie la penicilina, se administreaza clindamicina sau eritromicina. Uneori nu se obtine o remisie completa, deoarece bacteriile raman ancorate in organism si persoana afectata dezvolta recurente.

Interventie chirurgicala

Amigdalectomia reprezinta interventia chirurgicala prin care se inlatura amigdalele palatine. La copii se efectueaza sub anestezie generala.

Recuperarea completa dupa amigdalectomie se produce in general in 7-14 zile.

Indicatiile absolute ale amigdalectomiei:

  • obstructia cailor respiratorii superioare;
  • suspiciune de leziune maligna;
  • amigdalita cronica - focar de infectie complicata;
  • amigdalita cronica hipertrofica;
  • amigdalita cronica criptica;
  • asimetrie amigdaliana cu suspiciune de neoplazie amigdaliana.

Indicatiile relative ale amigdalectomiei:

  • episoade frecvente de amigdalita acuta, de cel putin 5-6 ori/an;
  • amigdalite cronice hipertrofice cu fenomene importante de obstructie respiratorie cronica;
  • copiii cu episoade repetate de apnee in somn;
  • existenta in antecedente a supuratiilor periamigdaliene;
  • infectii repetate cu Streptococ si cu titru ASLO depasind 200 U.I/ml;
  • in cazul existentei complicatiilor la distanta (in special in cazurile cand se observa ca anginele au fost urmate de pusee reumatismale acute sau o agravare a procesului reumatic).

Contraindicatiile absolute sunt:

  • Boli cardiovasculare decompensate
  • Diabet zaharat
  • Insuficienta hepatica acuta sau cronica;
  • Afectiuni hematologice grave;
  • Afectiuni maligne;
  • Tuberculoza evolutiva;
  • Sifilisul florid;
  • Epidemiile bolilor infecto-contagioase;
  • septicitate bucodentara;
  • ciclul menstrual;
  • gravide;
  • anomalii vasculare;
  • profesionisti vocali cu registru bine stabilit.

Tratament pe baza de suplimente naturale

Cele mai populare produse naturiste folosite de-a lungul timpului sunt:

Diagnosticarea amigdalitei

Diagnosticarea amigdalitei se face in urma unui consult de specialitate. Medicul identifica, in baza unui examen clinic si a unor investigatii paraclinice, tipul de amigdalita si indica schema de tratament adecvata. Iar in cazul amigdalitelor bacteriene, tratamentul cu antibiotice poate fi urmat doar la sfatul medicului, iar achizitionarea antibioticelor de la farmacie se face pe baza unei retete.

Examinarea pacientului presupune mai multe manevre: 

1) Bucofaringoscopia, examinarea persoanei afectate cu gura larg deschisa si cu spatula linguala apasand pe limba, pentru analiza amigdalelor si a faringelui; 2) Palparea gatului pentru a pune in evidenta prezenta adenopatiilor, a ganglionilor inflamati datorita infectiei.

Investigatii paraclinice obligatorii: Exudatul faringian, Sumar de urina, teste rapide, Hemoleucograma, probele inflamatorii nespecifice (proteina C reactiva-CRP, Fibrinogen, VSH), titrul ASLO. Optional, se efectueaza Ecografie laterocervicala in caz de adenopatii laterocervicale sau Radiografie cord-pulmon.

Complicatiile amigdalitei

Netratata, infectia de la nivelul amigdalelor se poate agrava si poate genera complicatii precum cele din amigdalita acuta:

  • supuratii faringiene si laterocervicale;
  • infectii profunde extinse;
  • sinuzita, otita medie supurata, laringite si faringite;
  • nefrita, reumatismul articular acut;
  • endocardita bacteriana -infectia valvelor inimii;
  • complicatii oculare si vasculare.
  • Amigdalita cronica poate cauza si:
  • afectiuni articulare;
  • valvulopatii;
  • nefropatii;
  • leziuni cutanate (eczema, eritem nodos).

Cum se poate transmite amigdalita?

Amigdalita se transmite direct – cale aeriana, indirect- prin obiecte contaminate si in foarte rare cazuri pe cai digestive.

Atunci cand o persoana adulta sau un copil se imbolnavesc de amigdalita, acestia tusesc, stranuta, iar daca nu folosesc batiste sau servetele igienice pentru a acoperi nasul si gura, atunci ei ne pot contamina direct prin particulele care se raspandesc in aer, sau prin obiectele, alimentele cu care acestia intra in contact, pe care pun mana. In plus, prin stranut sau tuse, daca persoana infectata nu isi acopera gura si nasul, particulele se depun pe obiectele din jur, raspandind infectia.

Amigdalita la copii

Amigdalita virala este frecventa in randul copiilor cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani iar boala nu comporta complicatii ulterioare. De multe ori, odata cu intrarea in colectivitate copilul poate avea noi „reprize” de infectare. La 20-25% dintre copiii mai mari de 3 ani, aparitia brusca a durerilor si inflamatiei in gat si a altor simptome de amigdalită este cauzata de infectia bacteriana, provocata de streptococul beta-hemolitic din grupul A (SBHGA). La majoritatea copiilor, boala evoluează în mod favorabil. In cazuri rare la copii cu varsta cuprinsa intre 3 și 15 ani, se pot dezvolta complicatii reumatologice severe cu afectarea functiei inimii, rinichilor si a sistemului nervos.

Amigdalita la adulti

Amigdalita poate afecta si adolescentii, dar si adultii, insa intr-o mai mica masura. Este important sa fie investigata, deoarece poate fi un simptom secundar al unei boli severe instalate in organism.

Sfaturi pentru prevenirea amigdalitei

Igiena corecta este cea mai buna forma de preventie. Germenii, microbii care determina amigdalita virala si bacteriana sunt contagiosi. In cazul in care copilul sufera de amigdalita, el nu trebuie sa stea in colectivitate pana la vindecarea completa.

Cateva sfaturi de igiena si comportament social:

  • Spalarea frecventa si corecta a mainilor cu sapun. Educatia copilului de mic sa se spele corect si frecvent pe mainii cu sapun si sa pastreze o igiena corespunzatoare a mainilor.
  • Utilizarea batistelor nazale si acoperira gurii si a nasului in cazul stranutului sau al tusei.
  • Evitarea unor incaperi cu aer uscat si utilizarea unor metode de umidificare (poate fi utilizat un recipient cu apa rece pozitionat pe calorifer)
  • Dezinfectarea frecventa a clantelor usilor, a robinetilor. Dezinfectarea jucariilor si a obiectelor cu care intra in contact copilul.
  • Educatia in familie si obisnuinta de a nu utiliza la masa obiecte si mancare in comun.
  • Educatia in familie si obisnuita de a nu utiliza obiecte de igiena corporala in comun, cum ar fi periuta de dinti, apa de gura.
  • Obiectele de igiena corporala utilizate in contact cu zona infectata trebuie inlocuite.

Pentru asigurarea unei bune calitati a vietii si protejarea sanatatii in general trebuie sa urmam un stil de viata sanatos prin:

  • Alimentatie corespunzatoare cu fructe si legume variate, cca. 400 g pe zi;
  • Aport echilibrat de vitamine si nutrienti, in special alimente sau suplimente cu Vitamina C;
  • Hidratare corespunzatoare;
  • Practicarea unui sport pentru mentinerea, crestera imunitatii si pastrarea unui tonus bun general al organismului;
  • Evitarea fumatului si a spatiilor in care se fumeaza;
  • Evitarea expunerii copiilor la fumul de tigara;
  • Evitarea consumului de bauturi care pot irita gatul;
  • Evitarea spatiilor aglomerate.

Concluzie

Amigdalita este o afectiune frecventa mai ales la copii, si este, in general, usor de tratat. Pentru a nu dezvolta complicatii sau pentru a nu o transforma intr-o afectiune recurenta, este necesar sa actionam din timp asupra bolii si sa urmam o schema de tratament la recomandarea unui specialist. Pentru a ne feri de contactarea acestei boli pe noi, dar si pe cei mici, este necesar sa urmam practicile de comportament social adecvate si sa mentinem un stil de viata sanatos si echilibrat.

Surse:

  • Sarafoleanu Codrut Prof.Univ.Dr, et alii, Ghidurile de practica medicala in otorinolaringologie publicat pe site-ul Ministerului Sanatatii, disponibil la adresa www.ms.ro, accesat la data de 28.04.2020.
  • Ghid argumentat stiintific pentru pacienti cu privire la dureri acute si inflamatie in gat, 2016, disponibil la adresa www.sitemedical.ro, accesat la data de 28.04.2020.
  • Tonsillitis, 2020 in National Health System NHS, disponibil la adresa: https://www.nhs.uk/conditions/tonsillitis/, accesat la data de 28.04.2020.