Astm bronsic - simptome, cauze, metoda de diagnostic, tratament

Categorie Sanatate

Astmul este o afectiune cronica inflamatorie a cailor respiratorii care poate aparea la orice varsta. Trebuie sa stii ca persoanele cu astm se bucura de o calitate buna a vietii, datorita medicamentatiei care tine sub control aparitia simptomelor. In cazul in care suspectezi ca ai astm, adreseaza-te medicului specialist, fie el pneumolog, alergolog sau un medic internist. Afla mai multe despre simptomele, diagnosticul sau tratamentul astmului din randurile urmatoare.

Ce este astmul bronsic?

Astmul bronsic este o afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii, frecvent intalnita, care provoaca episoade recurente de respiratie suieratoare, lipsa de aer, apasare in piept si tuse. De multe ori se dezvolta in copilarie, insa apare si in cazul adultilor si afecteaza persoane de toate varstele.

Astmul bronsic nu se vindeca, insa tratamentul tine foarte bine sub control simptomele, astfel ca pacientii pot duce o viata normala. 

Astmul este provocat de umflarea si ingustarea cailor respiratorii, determinand ca aerul sa nu se poata misca liber. Acest lucru se intampla in prezenta unor factori de risc precum:

  • alergeni (acarienii din praful de casa, animale cu blana, polen, mucegaiuri)
  • fum de tigara
  • infectii respiratorii virale
  • exercitii fizice
  • substante chimice iritante s.a.

Astmul si astmul bronsic este unul si acelasi lucru?

Da. Astmul bronsic este denumirea data pentru cel mai frecvent tip de astm. Printre simptome se numara: respiratie suieratoare, dispnee (dificultate de respiratie), senzatie de disconfort in piept si tuse, manifestate in special noaptea sau dimineata devreme. Prin urmare, daca nu este mentionata o forma clinica particulara, referintele care se fac la astm sunt despre astmul bronsic. Afla despre tipurile existente de astm din randurile urmatoare.

Ce tipuri de astm exista?

Cel mai frecvent tip de astm este astmul bronsic, care afecteaza caile respiratorii si plamanii. Se disting aici: 

  • astmul copilariei - copiii care prezinta frecvent respiratie suieratoare (wheezing) si infectii respiratorii au riscul de a dezvolta astm pana la varsta de 6 ani;
  • astmul la adulti - simptomele nu apar pana la cel putin 20 de ani;

Alte tipuri de astm, pe langa cel bronsic, sunt descrise mai jos:

Astm alergic (sau astm extrinsec) - este un tip de astm cauzat de o senzibilizare la diversi alergeni, ca de exemplu:

  • polen
  • acarieni de praf
  • animale de companie (caini, pisici)
  • mucegaiuri (de pe pereti, din ghivecele cu flori, din acvariul cu pesti)
  • anumite alimente (fructe de mare, nuci, alune s.a.)
  • medicamente (aspirina, betablocante)

Simptomele apar doar la contactul cu factorul alergen la care pacientul manifesta sensibilitate. Episoadele de astm alergic sunt prezente sezonier, de regula primavara si vara.

Astm non-alergic (sau astm intrinsec) - apare de regula la persoanele adulte, fara antecedente de boli alergice. Factorii declansatori ai unei crize pot fi:

  • fumul
  • fumatul activ si pasiv
  • aerul rece, schimbarile de temperatura
  • efortul fizic
  • emotiile puternice
  • infectiile virale ale cailor respiratorii (raceala, gripa)

Astm profesional - se dezvolta in urma contactului la locul de munca cu anumite substante iritante, care pot exista intr-o gama larga de industrii, agricultura, textile, prelucrarea lemnului, domeniul medical sau farmaceutic s.a.:

  • praf
  • coloranti
  • gaze si vapori
  • chimicale industriale
  • proteine animale
  • latex din cauciuc

Care sunt simptomele astmului bronsic?

Severitatea si frecventa simptomelor variaza de la o persoana la alta, iar pentru unii pacienti se agraveaza in timpul activitatii fizice si noaptea.  Uneori simptomele se inrautatesc semnificativ, lucru care este cunoscut ca un atac de astm.

Simptomele astmului:

  • respiratie suieratoare (cand pacientul expira se aude asemeni unui fluierat);
  • dificultate de respiratie (dispnee);
  • respiratie scurta;
  • senzatie de sufocare;
  • senzatie de apasare pe piept (constrictie toracica);
  • tuse, in special noaptea sau la trezire, in timpul exercitiilor fizice ori cand pacientul rade;
  • oboseala;

Care sunt cauzele principale ale astmului bronsic?

Cauzele astmului bronsic difera, acestea pot fi:

  • istoric familial de astm - daca unul dintre parinti are astm, cresc sansele ca si copilul sa dezvolte aceasta conditie (sau alte rude de sange: bunici, unchi/matusi, verisori);
  • istoric de infectii respiratorii virale - persoanele cu antecedente de viroze respiratorii in copilarie sunt mai susceptibile sa dezvolte afectiunea;
  • ipoteza igienei - aceasta teorie spune ca unii bebelusi nu sunt expusi la suficiente bacterii in primele luni si ani de viata; prin urmare, sistemele lor imunitare nu devin suficient de puternice pentru a combate astmul si alte afectiuni;
  • expunere timpurile la alergeni - contactul frecvent cu alergeni si iritanti pot creste riscul de a dezvolta astm; 

Anumite afectiuni si conditii de mediu, de asemenea pot declansa simptome de astm. Mai precis, acesti factori favorizanti sunt:

  • bolile respiratorii, precum gripa si pneumonia, pot declansa atacuri de astm;
  • efortul fizic intens poate ingreuna respiratia;
  • substante iritante din mediul inconjurator;
  • alergenii: parul animalelor de companie, acarienii de praf si polenul sunt doar cateva exemple;
  • conditii meteorologice extreme, precum umiditate ridicata sau temperaturi scazute;
  • emotii puternice - strigatele, rasul, plansul pot declansa un atac;

Ce metoda de diagnostic exista pentru astm?

Exista mai multe metode prin care medicul determina diagnosticul pentru pacientul suspect de astm:

  • analiza simptomelor bolii
  • istoricul medical al pacientului
  • istoricul medical familial
  • examenul fizic
  • teste paraclinice (spirometria este cel mai frecvent intalnita)

Spirometria este metoda cea mai populara in stabilirea diagnosticului de astm bronsic. Este un test non-invaziv care masoara capacitatea respiratorie a individului:

  • pacientul expira (sufla) cat de mult aer poate si cat de tare intr-un dispozitiv numit spirometru;
  • testul dureaza 10-15 minute;
  • rezultatul se obtine pe loc;

Alte teste suplimentare de diagnosticare sunt:

Testele de piele pentru depistarea alergiei - prezenta alergiilor creste probabilitatea unui diagnostic de astm bronsic si ajuta la identificarea factorilor declansatori care cauzeaza simptomele:

  • testul Prick este cel mai popular test alergologic cutanat, dureaza in jur de 30 de minute, iar rezultatul este aflat pe loc; medicul realizeaza o intepatura superficiala la nivelul dermului (nu provoaca sange), iar daca persoana este alergica la acel factor alergen (ca de exemplu polen sau acarieni), locul intepaturii se inroseste;

Exista si diagnosticari care nu se incadreaza in tiparul obsinuit, este cazul unor forme clinice particulare:

  • astmul bronsic provocat de efort fizic - apare in urma activitatii fizice, de regula la 5-10 minute de la incetarea efortului;
  • astm tusiv - principalul simptom, iar de multe ori si singurul, este tusea cronica, neproductiva (intalnita in special in timpul noptii);

Cum tratezi astmul bronsic?

Astmul nu se vindeca, dar poate fi foarte bine controlat. Cu un tratament adecvat, pacientul traieste o viata satisfacatoare. Trebuie stiut ca, dat fiind faptul ca astmul este o boala cronica, tratamentul este unul de lunga durata. De asemenea, este important ca persoanele care sufera de astm, sa evite factorii declansatori. Cu sprijin medical, pacientii invata care sunt factorii care favorizeaza intensificarea, luand astfel masurile potrivite. Afla mai multe despre tratamentul astmului bronsic din randurile urmatoare:

  • Medicul stabileste tratamentul in functie de severitatea cu care se manifesta astmul (forma intermitenta, persistent usoara, moderata sau severa);
  • Tratamentul se compune din doua tipuri de medicatie:
    cea de zi cu zi - sunt medicamentele de control, pentru a preveni accesele de astm;
    cea necesara in cazul unei crize de astm - medicamentele au rolul de a dilata caile respiratorii, astfel incat pacientul sa depaseasca starea de tuse sau sufocare;
  • Corticosteroizii inhalatori reprezinta medicatia cea mai eficienta in cazul astmului bronsic. Acest tip de medicamente impiedica evolutia bolii.
  • Tratamentul recomandat pentru controlul astmului este reprezentat de medicamentatia administrata prin inhalare, cu actiune intra-pulmonara. Mai precis, se utilizeaza un dispozitiv, acesta se numeste inhalator si, cu ajutorul lui medicamentul ajunge direct in caile respiratorii si isi face efectul rapid si intens. Exista mai multe tipuri de dispozitive cu ajutorul carora pacientul inhaleaza medicamentatia: inhalatoare presurizate cu o doza masurata (pMDI-uri), aerosoli dozati presurizati (MDI-uri), inhalatoare cu pudra uscata (DPI-uri), nebulizatoare. Doctorul iti va arata cum sa folosesti corect dispozitivul.
  • Dozele terapeutice se stabilesc si se modifica de catre medic.
  • Tratamentul de control se administreaza zilnic si reduce numarul crizelor de astm. Este foarte importanta monitorizarea regulata de catre medic pentru mentinerea controlului.
  • Medicamentatia de criza se administreaza atunci cand simptomele astmului se agraveaza, aceasta producand ameliorarea imediata, dar nu trateaza boala. Efectul lor este dilatarea bronhiilor (are loc in 2-5 minute), in felul acesta aerul reusind sa patrunda in plamani.

De stiut: Un numar semnificativ dintre pacientii cu astm sunt sensibili la aspirina, ibuprofen si la alte analgezice inrudite. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Intreaba farmacistul Sensiblu pentru orice nelamurire

Cum se manifesta crizele de astm si ce trebuie sa faci?

Crizele de astm se manifesta printr-o inrautatire a simptomelor: dificultate de respiratie, tuse, respiratie suieratoare sau compresiune toracica. In acest moment bronhiile inflamate se ingusteaza si pacientul simte ca se sufoca, ii este dificil sa inspire aer, respiratia este suieratoare (se aude ca un fluierat).

In momentul crizei de astm, pacientul va apela la tratamentul de urgenta. El va utiliza inhalatorul, moment in care va avea loc dilatarea cailor respiratorii, iar persoana va incepe sa se simta imediat mai bine. 

Daca starea astmaticului nu se amelioreaza, va fi nevoie ca acesta sa administreze ulterior o doza noua. In cazul in care imbunatatirile nu se fac prezente, pacientul va trebui sa ceara ajutor medical imediat.

Ce complicatii ale astmului exista?

Astmul care nu este controlat in mod corespunzator, poate avea un efect negativ asupra calitatii vietii pacientului. Printre complicatii se numara:

  • oboseala 
  • slaba performanta si concentrare la munca
  • lipsa activitatilor fizice
  • probleme cu plamanii
  • stres, anxietate

In cazuri rare, astmul poate conduce la o serie de complicatii respiratorii grave precum:

  • pneumonie
  • insuficienta respiratorie
  • atac sever de astm care nu raspunde la tratament

Cum sa previi atacurile de astm?

Este foarte important ca pacientul sa isi administreze tratamentul de control, conform indicatiilor medicului, chiar daca starea lui este una buna, fara a se manifesta niciun simptom. De asemenea, este important ca astmaticul sa cunoasca care sunt factorii alergeni care duc la producerea crizelor. De exemplu, daca este o persoana alergica la acarieni, se recomanda stergerea prafului cu o carpa umeda, spalarea saptamanala a asternuturilor la 60°C sau lipsa din dormitor a draperiilor, cartilor sau a covoarelor pufoase, toate acestea colectand foarte mult praf. Alte masuri de preventie sunt:

  • renuntarea la fumat
  • evitarea expunerii la fumatul pasiv
  • evitarea contactarii unei gripe
  • evitarea schimbarilor bruste de temperatura
  • evitarea emotiilor puternice si a stresului

Nota: Medicamentatia de criza nu se administreaza preventiv, ci doar atunci cand se manifesta simptomele.

Pastreaza o legatura stransa cu medicul pentru a avea un foarte bun control asupra astmului si bucura-te de o viata normala si activa.