Anxietatea de separare: cum se manifesta

Categorie Ingrijire copii

Anxietatea de separare se manifesta ca o traire emotionala intensa, o frica excesiva care apare ca raspuns la separarea reala sau imaginara a copilului de persoana de care este atasat, sau de casa. Anxietatea se deosebeste de teama prin faptul ca determina perturbarea activitatii obisnuite a copilului.

Diagnosticul de anxietate de separare se stabileste conform Ghidului de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (cel putin trei criterii din cele enumerate in continuare): 

  • prezenta manifestarilor pe o perioada de cel putin patru saptamani; 
  • debutul poate fi timpuriu, inaintea varstei de sase ani si nu mai tarziu de 18 ani; 
  • anxietatea provoaca o suferinta clinic semnificativa cu afectarea performantelor scolare; 
  • nu apare in cadrul altor tulburari psihice ale copilului.

Suferinta copilului anxios poate imbraca multe forme: 

  • frica obiectivata prin semne fizice specifice (tahicardie, respiratie superficiala, tahipnee, tremuraturi, transpiratii); 
  • mictiuni frecvente, tulburari gastrointestinale, varsaturi, incontinenta urinara (enurezis) sau incontinenta scaunului; 
  • refuzul alimentatiei; 
  • tulburari de comportament (prin refuzul copilului de a pleca de acasa, ticuri nervoase, violenta fata de persoanele care mijlocesc despartirea copilului de parinte, plansul excesiv); 
  • tulburari de somn sau cosmaruri; 
  • durerile de cap sau la nivelul abdomenului relatate de copiii mai mari reprezinta manifestari de somatizare a anxietatii. 

Un copil se poate confrunta cu mai multe forme ale anxietatii. Exista situatii in care sub aceste forme ale anxietatii se pot ascunde diferite afectiuni, important este sa intelegem atitudinea copilului si sa actionam in context.

In functie de varsta, frica de separare se manifesta diferit. Pentru sugari, plansul excesiv in absenta mamei sau a unui membrul al familiei este caracteristic. In general ei se adapteaza bine la alti ingrijitori, iar teama de despartire nu ar trebui sa fie o problema in aceasta perioada. Dupa varsta de un an, teama este amplificata, atunci se evidentieaza si majoritatea formelor de manifestare a afectiunii (tulburarea de opozitie, manifestarile gastrointestinale, tulburarile de somn). incepand cu varsta de trei-patru ani anxietatea de separare se manifesta ca o consecinta a intrarii copilului in colectivitate. Atitudinea parintelui este importanta in aceasa etapa si trebuie sa se insiste asupra unor metode de reducere si eliminare a fricii, sa i se explice micutului unde si pentru cat timp pleaca de acasa.

Pentru scolarii care acuza dureri de stomac in dimineata zilelor cand trebuie sa mearga la scoala sau care chiar refuza de a mai pleca de acasa, anxietatea de separe este evidenta. Daca nu se reuseste acomodarea copilului cu colectivul, interactiunile sociale scad, dar se pot reduce si performantele scolare.