Sindromul de burnout: Tot ce trebuie sa stii despre acesta

16. 8. 2021 · 10 minute de citit

Evolutia tehnologica si sociala dar si modernismul caracteristic ultimelor decenii au adus numeroase avantaje cu privire la desfasurarea vietii. Doar ca nu doar avantaje, fiindca tot acestea exercita, in acelasi timp, si o serie de presiuni suplimentare asupra psihicului uman. Timpul petrecut la locul de munca poate ocupa pana la jumatate din ziua unui individ, motiv pentru care modul in care acesta isi desfasoara activitatea profesionala are un impact semnificativ asupra vietii sale cotidiene. Senzatia de oboseala persistenta trage un semnal de alarma si, de multe ori, poate indica instalarea unui sindrom de burnout. Diferite descrieri ale sindromului de burnout apar in manuscrise vechi, precum Biblia sau opera lui Shakespeare, insa, oamenii de stiinta au inceput investigarea acestui fenomen abia in anii '70.

In continuare, veti afla ce este sindromul de burnout, cum se manifesta si care sunt modalitatile prin care il putem preveni eficient.

Ce este sindromul de burnout?

In anul 1974, medicul psihiatru Herbert Freudenberger a definit sindromul de burnout prin cateva elemente clare: senzatia de esec si epuizare, ca urmare a folosirii tuturor rezervelor de energie si putere.

In 1996, Christina Maslach atribuie sindromului de burnout trei dimensiuni caracteristice: epuizarea, cinismul si lipsa de eficienta profesionala. Mai specific, epuizarea se refera la stresul provenit din oboseala cronica, aparuta ca urmare a unor cerinte exagerate la locul de munca. A doua dimensiune, depersonalizarea sau cinismul, consta intr-o atitudine apatica sau detasata cu privire la munca sau la colegi. In final, lipsa eficientei profesionale face referire la senzatia de neimplinire a obiectivelor specifice locului de munca.

Care sunt cauzele sindromului de burnout?

De-a lungul timpului, cercetatorii care au investigat fenomenul burnout s-au intrebat care este motivul pentru care sindromul de burnout afecteaza doar anumite persoane dintr-un colectiv supus acelorasi conditii de munca. Practic, sindromul de burnout este un raspuns individual, psihologic, la un eveniment stresant din viata cotidiana, iar modul in care fiecare om raspunde depinde de modul in care acesta evalueaza evenimentul respectiv. Personalitatea are un impact semnificativ in acest sens, putand reprezenta, fie un mecanism de protectie in fata unui comportament deviant, fie un factor ce il face pe individ mai susceptibil si mai vulnerabil la factorii stresori.

Care sunt factorii de risc pentru burnout?

Sindromul de burnout apare, in special, in cazul profesiilor medicale, insa, poate fi intalnit in orice domeniu de activitate. Calitatea interactiunilor de la locul de munca si tipul responsabilitatilor asociate acestuia influenteaza semnificativ riscul de a dezvolta un sindrom de burnout. Cei mai importanti factori care determina aparitia burnoutului sunt:

  • Numarul crescut de ore suplimentare – volumul sporit de lucru contribuie la instalarea burnoutului prin suprimarea capacitatii individului de a indeplini obiectivele muncii. In momentul in care volumul crescut de munca reprezinta o caracteristica sistematica a locului de munca, angajatul este lipsit de ocazia de a se odihni, de a-si reveni si de a-si regasi echilibrul.
  • Lipsa sensului muncii prestate – recompensa reprezinta o unealta extrem de utila in faurirea comportamentului angajatului. Recunostinta si recompensele insuficiente, atat financiare, cat si institutionale sau sociale, cresc vulnerabilitatea oamenilor de a dezvolta burnout, devalorizand, in acelasi timp, munca si muncitorul.
  • Lipsa de colegialitate la locul de munca – comunitatea de la locul de munca si relatiile interpersonale influenteaza semnificativ starea de spirit a angajatului. Atunci cand aceste relatii sunt caracterizate de neincredere, lipsa sprijinului sau conflicte nerezolvate, riscul de a dezvolta burnout creste considerabil.
  • Lipsa alinierii valorilor – valorile angajatului se afla intr-o relatie directa cu obiectivele si asteptarile de la locul de munca. Ele constituie motivatia care l-a atras initial spre jobul respectiv, reprezentand conexiunea dintre angajat si locul de munca. Atunci cand exista o discrepanta intre valorile individuale ale angajatului si valorile organizatiei angajatoare, salariatul va percepe acest lucru ca pe un compromis intre munca pe care isi doreste sa o faca si cea pe care este nevoit sa o faca.
  • Lipsa echitatii – senzatia de echitate la locul de munca se refera la perceperea unei decizii ca fiind corecta. Oamenii iau in considerare modul in care sunt tratati in timpul procesului luarii unei decizii la serviciu, acesta fiind un indicator al locului lor in comunitatea respectiva.
  • Munca de tip administrativ sau birocratic;
  • Durata de timp crescuta, petrecuta in fata ecranului;
  • Imposibilitatea de a gasi un echilibru intre viata profesionala si cea personala;
  • Concentrare crescuta asupra productivitatii;
  • Lipsa sprijinului din partea liderului;
  • Lipsa flexibilitatii;
  • Lipsa controlului asupra muncii.

Simptomele sindromului de burnout

Simptomele burnoutului se suprapun pe cele trei dimensiuni identificate ale sindromului: epuizarea, cinismul si lipsa eficientei la locul de munca.

Epuizarea

Pacientii se simt secatuiti din punct de vedere emotional, lipsiti de energie si incapabili de a face fata. Frecvent, epuizarea este corelata si cu simptome fizice precum:

  • Durerea de cap;
  • Oboseala cronica;
  • Tulburarile gastrointestinale;
  • Tensiunea musculara;
  • Cresterea tensiunii arteriale;
  • Episoadele de raceala;
  • Tulburarile de somn.

Cinismul

Pacientii isi caracterizeaza jobul ca fiind frustrant si stresant, devenind cinici in legatura cu unele conditii in care isi desfasoara munca sau cu privire la relatia lor cu toti colegii de munca. In timp, persoanele afectate de burnout se distanteaza emotional si nu mai gasesc satisfactie in munca.

Reducerea performantei

Burnoutul afecteaza atat indeplinirea sarcinilor zilnice de lucru, cat si a celor din afara locului de munca. Peroanele cu sindrom de burnout incep sa acorde o atentie scazuta treburilor casnice sau ingrijirii membrilor familiei.

Care sunt consecintele sindromului de burnout?

Burnoutul a fost, frecvent, asociat cu o serie de reactii negative la locul de munca precum:

  • Lipsa satisfactiei;
  • Scaderea productivitatii si a gradului de implicare organizationala;
  • Absenteismul;
  • Intentia de a demisiona;
  • Demisia;
  • Inlocuirea angajatului cu un altul.

De asemenea, oamenii care trec prin experienta burnoutului pot avea un impact negativ asupra colegilor, provocand aparitia unor conflicte personale si intreruperea indeplinirii sarcinilor de lucru. Astfel, sindromul de burnout poate fi contagios si se poate perpetua prin intermediul interactiunilor sociale de la locul de munca. Din acest motiv, burnoutul ar trebui considerat un sindrom al grupurilor de lucru mai degraba decat unul individual, interventiile vizand intreg colectivul, nu numai individul afectat.

Sindromul de burnout afecteaza, cu precadere, profesionistii din domeniul sanatatii, iar consecintele la acest nivel au un impact semnificativ asupra actului medical. Epuizarea emotionala reprezinta aspectul central in burnoutul din randul personalului medical. Specialitatile cele mai afectate sunt medicina interna, neurologia, medicina de urgenta si terapia intensiva. Aproximativ 9% dintre medicii afectati de burnout sunt susceptibili la a comite cel putin o eroare medicala grava.

Alte consecinte profesionale ce decurg din instalarea sindromului de burnout in randul profesionistilor din domeniul medical sunt:

  • Esecul de a mentine relatii interpersonale;
  • Cresterea ratei de erori medicale si a riscului de malpraxis;
  • Reducerea satisfactiei pacientului si a calitatii ingrijirilor;
  • Diminuarea urmarilor pozitive asupra pacientilor.

Cum se pune diagnosticul de burnout?

Diagnosticarea sindromului de burnout se face prin aplicarea unor chestionare care evalueaza una sau mai multe dimensiuni caracteristice.

  • Chestionarul Maslach Burnout Inventory (MBI) este cel mai folosit instrument de evaluare a acestui sindrom. Acesta este disponibil in 3 variante, in functie de grupul tinta in cadrul caruia se doreste evaluarea: MBI destinat populatiei generale, MBI destinat profesionistilor din domeniul medical si MBI destinat profesionistilor din domeniul educatiei. De exemplu, chestionarul MBI-general contine 16 itemi si evalueaza gradele de epuizare emotionala, depersonalizare si eficienta profesionala. Repondentul primeste un enunt pe care il evalueaza din punct de vedere al frecventei resimtite: de la „niciodata” (0 puncte) pana la „in fiecare zi” (6 puncte);
  • Chestionarul Bergen Burnout Inventory (BBI) evalueaza gradele de epuizare la locul de munca, senzatia de nepotrivire la locul de munca si cinismul directionat catre sensul muncii;
  • Chestionarul Oldenburg Burnout Inventory (OLBI) evalueaza numai doua dintre cele trei dimensiuni ale burnoutului: epuizarea si detasarea de munca;

Cum diferentiem sindromul de burnout de alte afectiuni?

Burnoutul si depresia

De-a lungul timpului, cercetatorii s-au contrazis cu privire la deosebirile dintre sindromul de burnout si depresie. O parte dintre simptomele sindromului de burnout se aseamana cu manifestarile observate in depresie:

  • Pierderea interesului sau a placerii;
  • Oboseala;
  • Lipsa de energie;
  • Afectarea capacitatii de concentrare;
  • Scaderea sau cresterea apetitului;
  • Tendinta suicidara;
  • Insomnia.

Mai multe studii efectuate in ultimul an au evidentiat o suprapunere intre burnout si depresie, in special in ceea ce priveste epuizarea emotionala. In acest sens, este posibil ca sindromul de burnout sa reprezinte un factor favorizant pentru instalarea depresiei. O deosebire importanta intre cele doua patologii consta in contextul declansator: sindromul de burnout este legat de locul de munca, in timp ce depresia este generalizata, nu tine de un context specific si poate aparea indiferent de conditiile de mediu.

Burnoutul si anxietatea

Un alt factor legat de sindromul de burnout este anxietatea. Aceasta reprezinta o stare psihica des intalnita care actioneaza ca un factor protector impotriva situatiilor amenintatoare. Cu toate acestea, anxietatea prelungita poate fi cauza unui stres psihologic important cu impact negativ asupra vietii cotidiane a individului. Stresul ocupational poate reprezenta un factor de risc pentru aparitia anxietatii. Studiile au evidentiat o legatura semnificativa intre sarcinile de lucru, efortul extrinsec depus de catre angajat, devotamentul excesiv si cresterea nivelului de anxietate.

Epuizarea emotionala si cinismul sunt corelate pozitiv cu anxietatea, in timp ce eficienta profesionala este corelata in sens negativ. Astfel, cu cat o persoana este mai epuizata din punct de vedere emotional, mai cinica si mai putin eficienta in desfasurarea sarcinilor de lucru, cu atat nivelul sau de anxietate va fi mai mare.

Cum putem preveni sindromul de burnout?

Costurile personale si organizationale care deriva din sindromul de burnout au condus la dezvoltarea unor strategii interventionale menite sa previna instalarea sa. In functie de vectorul care aplica strategiile, acestea se impart in strategii personale si ocupationale.

Strategii personale

  • Modificarea tiparului de lucru (scaderea volumului de lucru, pauze mai lungi, evitarea orelor suplimentare, echilibrarea activitatii profesionale cu viata personala);
  • Dezvoltarea unor abilitati de a face fata situatiilor aparute (restructurarea cognitiva, rezolvarea conflictelor, gestionarea eficienta a timpului);
  • Obtinerea sprijinului social, atat din partea colegilor, cat si din partea familiei;
  • Utilizarea unor strategii de relaxare;
  • Promovarea unui stil de viata sanatos (dieta echilibrata, durata corespunzatoare de somn, activitati fizice);
  • Autocunoastere (tehnici proprii de autoanaliza, terapie cognitiv-comportamentala).

 Strategii organizationale

  • Coordonarea eficienta si folositoare a angajatilor;
  • Imbunatatirea colegialitatii la locul de munca (grupuri suport, echipe de discutii);
  • Implementarea unui model de recompensa si recunoastere a valorii muncii;
  • Alinierea valorilor organizatiei cu valorile individuale ale angajatilor;
  • Evaluarea periodica a satisfactiei angajatilor;
  • Identificarea timpurie a simptomelor incipiente de burnout.

In concluzie, sindromul de burnout apare ca urmare a expunerii prelungite la stresul ocupational, avand un efect negativ atat la nivel individual, cat si organizational. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt cei mai afectati, iar, in cazul lor, consecintele ce decurg din instalarea sindromului de burnout pot avea un impact semnificativ asupra calitatii actului medical. In acest context, constientizarea si identificarea eficienta a factorilor de risc din mediul ocupational reprezinta primii pasi in prevenirea burnoutului in randul angajatilor.

Surse informative

  1. Salvagioni, D.A.J. et al., 2017. Physical, psychological and occupational consequences of job burnout: A systematic review of prospective studies J. P. van Wouwe, ed. PLoS One, 12(10).
  2. Singh, R., Tadi, P. & Marlowe, D., Provider Burnout. StatPearls. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538330/ [Accessed September 5, 2020].
  3. Maslach, C. & Leiter, M.P., 2016. Understanding the burnout experience: recent research and its implications for psychiatry. World Psychiatry, 15(2), pp.103–111.
  4. Bria, M. et al., 2014. Maslach Burnout Inventory – General Survey: Factorial validity and invariance among Romanian healthcare professionals. Burnout Research, 1(3), pp.103–111.
  5. Patel, R. et al., 2018. Factors Related to Physician Burnout and Its Consequences: A Review. Behavioral Sciences, 8(11), p.98.
  6. Koutsimani, P., Montgomery, A. & Georganta, K., 2019. The Relationship Between Burnout, Depression, and Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis. Frontiers in Psychology, 10.