Pruritul sau mancarimi ale pielii: cauze si solutii

24. 8. 2022 · Consultantul Sensiblu in frumusete si sanatate · 6 minute de citit
mancarime mana

Ce inseamna prurit? Pruritul este denumirea stiintifica pentru mancarimile neplacute ale pielii, care nu te lasa sa te odihnesti sau sa te relaxezi si provoaca o senzatie de disconfort. In acest articol, poti descoperi care sunt posibilele cauze ale pruritului si cum il poti ameliora.

Cauzele pruritului

Pruritul poate fi generalizat - in cazul in care pielea de pe tot corpul da senzatia de mancarime - sau localizat la nivelul unei zone mici de pe corp: prurit anal, prurit genital etc. Exista o multime de cauze care pot genera prurit, unele foarte simple si care trec de la sine, altele care necesita tratament. In continuare, vom discuta in detaliu despre cateva dintre posibilele cauze ale pruritului.

Afectiuni dermatologice

Exista numeroase afectiuni dermatologice si probleme ale pielii care pot determina aparitia senzatiei de mancarime:

  • Dermatita – o inflamatie a pielii;
  • Eczema – o afectiune cutanata cronica, manifestata prin zone de iritatie cu piele uscata;
  • Psoriazisul – boala autoimuna care determina aparitia unor zone pigmentare si iritatii sub forma de placi cutanate, insotite de prurit pe piele;
  • Dermatografism – este caracterizat de o supraproductie de histamina la aplicarea de presiune pe piele, histamina fiind responsabila de senzatia de mancarime;
  • Urticaria – afectiune alergica manifestata prin aparitia unei eruptii pruriginoase;
  • Zona Zoster – infectie determinata de acelasi virus care cauzeaza varicela;
    alergiile de orice tip pot determina mancarime [1].

Cateva cauze mai rare ale pruritului sunt:

  • Pemfigus bulos – eruptie sub forma de vezicule determinata de frictiune sau de virusuri;
  • Dermatita herpetiforma – iritatie determinata de boala celiaca sau intoleranta la gluten;
  • Lichenul plan – afectiune declansata de o disfunctie a sistemului imunitar;
  • Limfomul cutanat – forma de cancer limfatic;
  • Sclerodermia – boala cutanata de origine autoimuna [2]. 

Infectii

Printre infectiile care determina prurit la nivelul pielii se numara: varicela, pojarul, infectiile fungice, acarienii, paduchii, scabia, parvovirusul, infectia HIV si unii paraziti de tipul filariilor sau trichinelozei [3]. 

Iritanti si alergeni

Exista numeroase substante care irita pielea si care pot determina mancarimi: insecte: tantari, purici, paianjeni etc; plante: urzicile; lana; parfumurile; unele sapunuri; unele vopseluri [4].

Pe lista celor mai frecventi alergeni care cauzeaza prurit, gasim: unele alimente, latexul, expunerea la frig sau la caldura excesiva si aspirina si alte medicamente [5].

Afectiuni interne care evolueaza cu prurit

Unele boli interne, uneori severe, pot determina aparitia pruritului generalizat: obstructia canalului biliar, insuficienta hepatica, colestaza determina prurit colestatic, neuropatia periferica, ciroza, anemia, leucemia, afectiunile tiroidiene, limfomul si insuficienta renala [6]. 

Afectiuni ale sistemului nervos 

Pruritul poate aparea si in cazul unor boli care afecteaza sistemul nervos, printre care mentionam: diabetul, scleroza multipla, zona Zoster, polineuropatia inflamatorie demielinizanta si sindromul trofic de trigemen [7]. 

Medicamente

Unele medicamente pot determina eruptii cutanate si prurit asociat acestora:

  • antifungicele;
  • antibioticele, in special sulfonamidele;
  • analgezicele din categoria narcoticelor;
  • medicatia anticonvulsivanta;
  • aspirina;
  • complexul vitaminelor B;
  • nitratii;
  • rifampicina;
  • vancomicina [3]. 

Pruritul si sarcina

Unele gravide trec prin episoade de prurit in sarcina, acesta manifestandu-se in special in zona abdomenului. Exista mai multe cauze posibile pentru acest simptom, de la intinderea pielii, care isi solicita la maximum elasticitatea, pana la colestaza de sarcina [1]. 

Pielea uscata si pruritul

Pielea uscata este una dintre cele mai frecvente si mai benigne cauze ale pruritului generalizat. Cel mai adesea, problema poate fi rezolvata cu ajutorul unor schimbari ale stilului de viata.

Uscaciunea pielii poate fi consecinta deshidratarii, a expunerii la temperaturi scazute, a unor carente de vitamine si nu numai [3]. 

Alergiile alimentare si pruritul

Alergiile alimentare pot deveni o urgenta medicala, simptomele variind de la unele usoare (stranut, mancarime la nivelul ochilor, secretie lacrimala abundenta) la unele medii (urticarie, crampe abdominale, greata, varsaturi) sau severe (anafilaxie).

Simptomele pot aparea in cateva minute, pana la cateva ore dupa consumul alimentelor alergene [5]. 

Candidoza si pruritul

Inmultirea necontrolata a Candida spp se produce, de obicei, in cutele pielii: la subrat, intre fese, sub sani sau intre degetele de la maini si de la picioare. Initial, apare o senzatie de arsura, de intepatura sau de prurit, urmata de o iritatie rosie cu aspect umed si cu cruste pe margine. Netratata, progreseaza pana la aparitia de vezicule si pustule care se pot suprainfecta [4]. 

Pruritul - diagnostic

Este important ca medicul sa determine cauzele pruritului pentru a putea recomanda un tratament eficient. Astfel, el iti va adresa intrebari menite sa il ajute in acest demers: de cat timp ai iritatia respectiva, unde a aparut mancarimea, daca e persistenta sau intermitenta, daca suferi de alergii si daca ai intrat in contact cu alergeni sau substante iritante, ce medicamente iei, daca ai si alte simptome asociate etc. 

Daca anamneza si examenul clinic nu sunt suficiente pentru a stabili un diagnostic, medicul poate recomanda investigatii suplimentare:

  • analize de sange;
  • testarea functiei tiroidiene;
  • teste alergice cutanate;
  • biopsia cutanata [6]. 
Pruritul

Tratamentul pruritului

Exista numeroase optiuni de tratament pentru prurit, in functie de cauzele determinante: medicatie orala, medicatie topica, schimbari ale stilului de viata si chiar remedii naturale.

Medicatie orala

Medicatia orala este recomandata atunci cand pruritul este determinat de una dintre urmatoarele cauze: alergii, infectii fungice, boli autoimune, ciroza, muscaturi de insecte, impetigo, dermatografism si urticarie [7].

Medicamentele utilizate fac parte din urmatoarele clase de substante:

  • antihstaminice orale, administrate in reactii alergice determinate de intepaturi de insecte, urticarie, eczema sau dermatita de contact;
  • steroizi orali (corticosteroizi), recomandati in lupus eritematos, urticarie cronica, eczema, psoriazis sau reactii alergice severe;
  • imunosupresoare, prescrise in cazul unor boli inflamatorii;
  • antifungice, utile in candidoza, piciorul atletului sau iritatia de scutec;
  • antibiotice, recomandate in cazuri severe de impetigo si in unele cazuri de insuficienta hepatica;
  • beta blocante, folosite in cazul hipertensiunii portale si a cirozei hepatice;
  • antidepresive, utile in ameliorarea simptomelor de prurit de origine hepatica;
  • antiparazitare [3]. 

Medicatia topica

Exista unele creme si unguente care pot ameliora pruritul in afectiuni de tipul: alergiilor, infectiilor fungice, urticariei, bolilor autoimune, eczemei, infestatiei cu paduchi, intepaturilor de insecte, scabiei [1]. 

Substantele active utilizate in tratamentele topice sunt: steroizii topici, cremele antifungice, anestezicele locale, oxidul de zinc si pediculicide [4]. 

Schimbari ale stilului de viata

In unele cazuri, anumite schimbari ale stilului de viata sunt suficiente pentru a ameliora senzatia de prurit. Daca te lupti cu pruritul:

  • mentine pielea hidratata: aplica o crema hidratanta zilnic, evita sa petreci mult timp in dus,
  • hidrateaza-te corespunzator si foloseste umidificatorul la nevoie;
  • poarta imbracaminte confortabila, larga, din fibre naturale;
  • consuma o dieta sanatoasa si echilibrata;
  • redu stresul;
  • evita apa fierbinte;
  • foloseste sapunuri si detergenti hipoalergenici, fara parfumuri si conservanti [5]. 

Pruritul poate fi determinat de o multime de cauze, dintre cele mai variate si, majoritatea, fara o semnificatie clinica deosebita. Intotdeauna este bine, insa, sa consulti medicul pentru confirmarea unui diagnostic si pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Bibliografie:

  1. https://www.healthline.com/health/itching#takeaway afisat la 19.08.2022
  2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/311473 afisat la 19.08.2022
  3. https://www.healthdirect.gov.au/itchy-skin afisat la 19.08.2022
  4. https://www.nhs.uk/conditions/itchy-skin/ afisat la 19.08.2022
  5. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2011/0715/p195.html afisat la 19.08.2022
  6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/itchy-skin/symptoms-causes/syc-20355006 afisat la 19.08.2022
  7. https://www.clevelandclinicmeded.com/medicalpubs/diseasemanagement/dermatology/pruritus-itch/ afisat la 19.08.2022
  8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5729138/  afisat la 19.08.2022