Vaccinul anti COVID-19: un ghid necesar

16. 8. 2021 · 18 minute de citit

De cele mai multe ori, atunci cand trebuie sa luam o decizie despre viata noastra, apelam la parerea celor din jur. Uneori, se intampla ca suportam consecintele nu foarte placute ale unei decizii luate in baza judecatii altora. Iar alteori se intampla ca nu avem toate informatiile de care avem nevoie pentru a lua noi decizia cea mai corecta, pentru noi insine si pentru cei din jurul nostru.
 
Problematica vaccinului anti COVID-19 nu face exceptie, sunt pareri pro si contra, exista dreptul fiecaruia de a decide pentru sine, dar mai exista ceva: foarte multe informatii gresite, exagerate, periculoase chiar.
 
Respectam dreptul tuturor de a lua decizia dorita in ceea ce priveste vaccinarea. In acelasi timp insa, recunoastem importanta stiintei in viata noastra si de aceea iti oferim nu argumente pro, ci informatii, pentru ca tu sa decizi fiind informat si avand bune intentii fata de cei din jurul tau.
 
Acest articol iti ofera informatii despre sistemul imunitar, vaccinare, tipuri de vaccin. De asemenea, foarte important, lamureste problema vaccinurilor care presupun mecanisme de actiune in baza ARN si ADN si iti prezinta tipurile de vaccin anti COVID-19. Si tot in acest articol vei gasi raspunsuri la cele mai arzatoare intrebari legate de siguranta vaccinarii:

  • cum s-a realizat vaccinul atat de repede?
  • este vaccinul sigur?
  • care sunt reactiile adverse care pot aparea dupa vaccinare?
  • ce protejeaza mai bine: boala sau vaccinul?
  • de ce trebuie sa ma vaccinez de doua ori?

Cuprins:

  1. Sistemul imunitar
  2. Despre vaccinare/vaccin
  3. De ce este necesar vaccinul
  4. De ce vaccinul a aparut atat de repede
  5. Da, vaccinul te protejeaza impotriva mutatiilor virusului
  6. Da, trebuie sa te vaccinezi de doua ori
  7. Da, exista reactii adverse. Nu sunt periculoase
  8. Cine nu trebuie sa se vaccineze
  9. Nu, vaccinul nu produce infectia
  10. Ce protejeaza mai bine: boala sau vaccinul?
  11. Regulile de igiena dupa vaccinare
  12. Ce este important sa retii

Este important sa stii ca vaccinarea nu este obligatorie si mai mult decat atat nimeni nu are dreptul sa-ti judece decizia.

Sistemul imunitar

Orice analiza despre vaccinarea impotriva COVID-19 trebuie sa inceapa de la sistemul imunitar. Iata cateva aspecte esentiale despre acesta.

Ce este sistemul imunitar

Sistemul imunitar este alcatuit din mai multe elemente (organe, structuri, substante) si are rolul de a proteja organismul impotriva bolilor si infectiilor. De asemenea, sustine procesul de vindecare. Inclusiv procesul de imbatranire pare a avea o mai mare legatura cu sistemul imunitar decat cu trecerea timpului. Termenul medical legat de functionarea sistemului imunitar se numeste imunitate.

Tipuri de imunitate

Exista 2 tipuri de imunitate:

  • imunitatea innascuta: este cea cu care te nasti;
  • imunitatea adaptativa/dobandita: pe aceasta o dobandesti pe masura ce functia imunitara se dezvolta, adica pe masura ce organismul invata sa se protejeze impotriva antigenilor (substante straine, in cele mai multe cazuri agenti patogeni). Acest tip de imunitate poate fi sporita si prin contactul cu un antigen, adica prin vaccinare.
  • imunitate pasiva: este imprumutata de la o alta sursa si dureaza temporar. De pilda, anticorpii din laptele matern dau bebelusului imunitate temporara la bolile pe care le-a avut mama.

Elementele sistemului imunitar

Sistemul imunitar este format din:

  • leucocite (globule albe): factor principal in apararea organismului. Sunt mai mari decat celulele rosii si pot trece prin peretii celulelor, adica ajung mai repede la locul infectiei sau al unei rani. Exista 3 tipuri de globule albe: granulocitele (distrug bacteriile), limfocitele (dezvolta o imunitate specifica), monocitele (digera particulele straine, celulele imbatranite, celulele tumorale).
  • anticorpi: sunt componente proteice ale sistemului imunitar care circula in sange, recunosc substantele straine (virusuri sau bacterii) si le neutralizeaza.
  • sistem complement: alcatuit din proteine si glicoproteine plasmatice.
  • organe limfoide: splina (aici se gasesc celulele T si celulele B), ganglioni limfatici, timus, maduva osoasa (produce globule albe care sunt facute din celulele stem, acestea avand capacitatea de a se maturiza in orice tip de celula), limfa.

Nu insistam aici pe detalii privind functionarea sistemului imunitar, dar reamintim ceea ce este important de stiut pentru mentinerea unui sistem imunitar puternic:

  • dieta sanatoasa: consum de fructe si legume proaspete, oleaginoase, condimente;
  • somn suficient;
  • stres minim;
  • miscare moderata si regulata;
  • renuntare la fumat;
  • evitarea alcoolului in exces;
  • evitarea antibioticelor daca nu sunt cu prescriptie medicala.

De retinut!
In momentul infectarii cu un agent patogen, sistemul imunitar da semnalul organismului sa produca anticorpii care au capacitatea de a lupta impotriva elementelor straine. Daca o persoana este expusa acelorasi virusuri sau bacterii de mai multe ori in viata, organismul isi va aminti, iar anticorpii vor preveni instalarea infectiei.

Sistemul imunitar vs. coronavirus

Virusul este un agent patogen care nu are capacitatea de a se reproduce, el este multiplicat prin intermediul celulei parazitate. Virusii sunt vehicule cu instructiuni despre cum sa se multiplice. Pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie ca ei sa introduca aceste informatii in celulele umane, fortandu-le astfel sa raspandeasca aceste informatii in corp (afectand tot mai multe celule) ceea ce pe noi ne face sa ne simtim mai rau. Este ca si cum virusul ar prelua controlul asupra celulelor umane.
 
In mod normal, celulele sistemului imunitar au capacitatea de a gasi intrusul (adica virusul) si evidentiaza markerul biologic (antigen). Apoi celulele organismului nostru se mobilizeaza, cauta si distrug orice urma din acest antigen.
 
Sistemul imunitar produce si mici celule numite anticorpi, care se lipesc de antigen marcand astfel celulele afectate si ulterior anihilandu-le. Din ziua infectarii se ajunge la 2 saptamani pana sa aiba loc raspunsul imun maximal, timp in care virusul poate face ravagii in organism. Exista si cazuri in care sistemul imunitar reactioneaza excesiv, producand astfel si mai multe pagube decat o facea, in mod normal, virusul. Exista tratamente care injecteaza anticorpi (moleculele care anihileaza virusul), fie anticorpi sintetici (facuti in laborator), fie prelevati din sangele celor vindecati (plasma). Alte tratamente ne tempereaza sistemul imunitar, daca acesta a scapat de sub control. Iar alte substante medicamentoase (cum a fost cazul Remdesivirului) intra in celule pentru a bloca multiplicarea virusului.
 
In tot cazul, niciunul dintre aceste tratamente nu a oprit infectarea cuiva sau raspandirea coronavirusului. Vaccinul in schimb poate face asta. Acest lucru esential se datoreaza evolutiei umane si se bazeaza pe memoria organismului nostru care tine minte antigenii, uneori pentru o viata, alteori pentru cativa ani.
 
Daca acest coronavirus este asemanator celor de dinaintea lui (HCoV OK43, HCoV-229E, HCoV NL63, HCoV-HKU1, MERS-CoV, SARS CoV) si apare din nou in corpul nostru, sistemul imunitar va raspunde cu o forta coplesitoare si va elimina virusul inainte ca acesta sa ne faca rau sau sa-l transmitem mai departe. Asta inseamna sa fii imun.

Despre vaccinare/vaccin

Vaccinarea este o metoda de imunizare profilactica impotriva unor boli si este de fapt metoda prin care sistemul imunitar este invatat sa recunoasca un virus si sa lupte impotriva acestuia.
 
Vaccinarea se realizeaza prin intermediul unui vaccin, adica a unui preparat biologic care are capacitatea de a induce foarte repede dupa administrare un raspuns imunitar al organismului.Cu alte cuvinte, organismul se pregateste de lupta.
 
Vaccinarea si termenul de vaccin au fost folosite prima data in 1796, de un medic englez, Edward Jenner, cel care a realizat prima data imunizarea impotriva variolei. In prezent, peste 3 milioane de vieti/an sunt salvate in lume prin simpla vaccinare. Vaccinul este mult mai sigur si mai eficient decat majoritatea substantelor medicamentoase.
 
Administrarea unui vaccin nu inseamna ca acea persoana nu se mai poate imbolnavi, inseamna ca daca se va imbolnavi va dezvolta o forma mai putin grava si recuperabila a bolii, ceea ce, in cazul multor afectiuni, face de fapt diferenta dintre viata si moarte. De asemenea, nu va transmite boala celor din jur. Asadar, este vorba despre protectia personala, dar si de protectia celor din jur (bebelusi, persoane in varsta, persoane care au un sistem imunitar slab, bolnavii de cancer de exemplu, a caror sistem imunitar este afectat de chimioterapie sau radioterapie).
Un vaccin este de fapt o forma slabita a unui virus, sau un fragment al unui microorganism. Aceasta secventa este incapabila sa dezvolte boala, dar poate declansa raspunsul imun al organismului, daca acesta se va confrunta cu agentul patogen real. Vaccinul antreneaza la nivelul organismului nu numai raspunsul imun, ci si pe cel de memorie. In acest fel se obtine o imunizare artificiala, prin sinteza unor anticorpi. Vaccinarea are impact:

  • asupra individului: pentru ca il protejeaza de o forma grava a bolii.
  • asupra comunitatii: se limiteaza circulatia agentului patogen. Pentru ca o anumita boala contagioasa sa nu se mai transmita la nivel de comunitate, este nevoie sa se ajunga la imunitatea colectiva (adica este nevoie de un numar mare de persoane vaccinate). Atunci cand se vaccineaza un numar mare de persoane, lanturile de contaminare sunt practic stopate.

Exista numeroase boli a caror dezvoltare este tinuta in frau de vaccinuri:

  • hepatita B: o afectiune de natura virala, extrem de contagioasa. Afecteaza ficatul si provoaca leziuni hepatice grave.
  • infectia cu papilomavirusul uman (HPV): o infectie virala care poate evolua catre cancer. Se considera ca aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin se datoreaza infectiei cu HPV.
  • gripa: afectiune respiratorie contagioasa, provocata de tulpinile virusului gripal. Poate avea simptome moderate/severe, iar uneori poate duce la deces.
  • rujeola: virusul rujeolei a fost identificat in 1954, vaccinul dateaza din 1963. Ultimul caz de rujeola in America s-a inregistrat in 2002. In Europa apar din cand in cand focare de rujeola, in principal pentru ca rata de vaccinare este insuficienta.
  • oreion: este o alta boala contagioasa provocata de un virus.
  • rubeola: poate provoca avort sau malformatii congenitale grave la fat.
  • poliomielita: este o boala infectioasa de care se imbolnavesc mai ales copiii, unii dintre acestia pot dezvolta paralizii incurabile. In 1955 a fost dezvoltat un vaccin. Au mai fost inregistrate cazuri de poliomielita in Pakistan si Afganistan.
  • tetanos: este o boala infectioasa care poate provoca moartea in 40-50% dintre cazuri. Vaccinarea si revaccinarea reprezinta singura masura de preventie cunoscuta a tetanosului. Bacteria care cauzeaza boala se gaseste in sol si in praful stradal.
  • variola: datorita vaccinării a fost eradicata complet. Ultimul caz de variola contractata natural a fost inregistrat in 1977.
  • tuberculoza: este o boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie care afecteaza in principal plamanii.

Vaccinarea impotriva unor boli precum oreion, poliomielita, rujeola si rubeola ofera protectie pe viata. Alte vaccinuri in schimb trebuie repetate (vaccinul antitetanos, vaccinul antihepatita A) din 10 in 10 ani. Vaccinul antigripal trebuie repetat in fiecare an, pentru ca circula mai multe tulpini, iar vaccinul trebuie sa se apropie cat mai mult de tulpina din sezonul respectiv.

Tipuri de vaccinuri

Exista mai multe tipuri de vaccinuri:

  • vaccinurile pe baza de proteine: vaccinul contine proteine ale patogenului sau fragmente din acesta, dar nu si informatia genetica necesara multiplicarii.
  • vaccinurile bazate pe vectori virali (vaccinuri inactivate): sunt cele care folosesc un virus modificat (nepatogen) slabit, vector, care contine informatia genetica a patogenului. Vectorii intra in celulele organismului, le dau informatia de care au nevoie pentru a produce proteinele patogenului, iar in acest fel declanseaza raspunsul imun al organismului.
  • vaccinuri genetice: sunt vaccinurile de tip ARN si ADN, din cazul COVID-19. Sunt vaccinurile care contin fragmente de informatie genetica de la agentul patogen. Dupa ce aceste fragmente ajung in celule, acestea incep sa produca singure proteine, ceea ce duce la declansarea raspunsului imun. Cercetatorii cred ca vaccinurile genetice ar putea imbunatati vaccinurile care exista in prezent (cel antigripal de exemplu) si ar putea sta la baza unor noi abordari in ceea ce priveste virusurile precum HIV, dar si alte afectiuni. De asemenea, se fac cercetari pentru a descoperi in ce masura astfel de platforme genetice pot trata boli de inima si cancerul. Pe de alta parte, nu trebuie exagerat cu optimismul, pentru ca astfel de vaccinuri reprezinta o inovatie medicala, este greu de tras concluzii in ceea ce priveste eficienta lor, pana cand o mare parte din populatia globala nu va fi vaccinata.

Vaccinuri genetice: ADN vs. ARN

Acizii nucleici sunt macromolecule complexe, esentiale vietii pentru ca ele contin informatia genetica din celula data.

Acidul dezoxiribonucleic (ADN)

ADN-ul este cel mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. In celula fiecarei specii exista o anumita cantitate de ADN in care se afla codificata informatia genetica. Pentru realizarea diviziunii celulare este necesara dublarea cantitatii de ADN, pentru ca celulele rezultante trebuie sa aiba aceeasi cantitate de ADN ca si celula mama.

Acidul ribonucleic (ARN)

Exista doua clase de ARN:

  • ARN viral: este materialul genetic al ribovirusurilor (bacteriofagi, virusuri vegetale, virusuri animale, inclusiv virusul gripal, HIV, virusul turbarii). ARN-ul viral este material genetic al agentilor infectiosi care produc boli la plante si animale.
  • ARN celular: este implicat in sinteza proteinelor. ARN celular este de trei tipuri:
  • ARN mesager (ARNm): exista mai multe tipuri de ARN, inclusiv celebrul de acum ARN mesager. Acesta are un rol important in transcriptia informatiei genetice. Practic, copiaza informatia genetica de pe ADN, o transmite in citoplasma celulei la locul sintezei proteice.
  • ARN de transfer (ARNt): este mai putin important pentru noi, dar transporta aminoacizii la ribozomi.
  • ARN ribozomal (ARNr): intra in alcatuirea ribozomilor si are rol in sinteza proteinelor.

De retinut!
Aceste vaccinuri genetice nu presupun modificarea informatiei genetice a persoanei vaccinate. Fragmentele genetice livrate in vaccin sunt eliminate la scurta timp dupa vaccinare, ramane doar capacitatea organismului de a face fata agentului patogen

Tipuri de vaccin anti COVID-19

Exista 3 tipuri de vaccin anti COVID-19:
 
Vaccinuri pe baza de proteine virale (Sanofi/GSK)
Vaccinurile pe baza de proteine virale sunt vaccinuri care contin fragmente ale unei proteine specifice virusului, iar aceste fragmente sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar sa inteleaga ca acea proteina nu trebuie sa se gaseasca in organism, astfel incat trebuie eliminata.
 
Vaccinurile cu vector viral (AstraZeneca, Johnson&Johnson)
Vaccinurile cu vector viral sunt vaccinuri care utilizeaza un virus diferit, inofensiv insa, si o face tot cu scopul de a transmite instructiunile virusului care cauzeaza infectia. Organismul produce o proteina specifica virusului care cauzeaza infectia, iar sistemul imunitar va reactiona incercand sa o elimine.

Vaccinuri cu acid nucleic (ARNm) (BioNTech/Pfizer, Moderna, CureVac)
Vaccinurile cu acid nucleic sunt vaccinuri care contin o mica parte din instructiunile noului coronavirus. Celulele umane produc o proteina specifica acestui virus, pe care sistemul imunitar va incerca sa o elimine ulterior.

De ce este necesar vaccinul

Vaccinul te poate face imun invatand organismul sa recunoasca virusul. Nici un vaccin nu este 100% eficient. Vaccinurile Pfizer-BioNTech si Moderna au o eficacitate de 95%, in vreme ce vaccinurile obisnuite au o eficacitate de 70%. Ce inseamna acet lucru? Ca nu toti cei vaccinati sunt perfect imuni. Pe de alta parte trebuie sa stim ca epidemiile nu se stopeaza cu vaccinuri perfecte, ci cu imunitate de turma. Daca vaccinul impotriva COVID-19 va ajunge sa previna jumatate din numarul deceselor va fi foarte bine.
 
Vaccinurile sunt una dintre cele mai importante inventii ale umanitatii. Eradicarea unei boli infectioase presupune ca oamenii sa fie imuni, adica ori sa treaca prin boala si sa supravietuiasca acesteia, ori sa se vaccineze (imunitatea colectiva). Atunci cand cei mai multi oameni devin imuni inseamna ca virusul se raspandeste mai greu.
 
Exista si o componenta etica a vaccinarii, in sensul ca vaccinul:

  • te protejeaza pe tine in primul rand;
  • ii protejeaza astfel si pe cei de langa tine, care pot fi persoane in varsta, bolnave sau persoane care nu se pot vaccina (nou nascuti, persoane in varsta, persoane cu diferite afectiuni grave).

Eradicarea unei boli infectioase necesita un efort comun global. Diferenta dintre vaccinuri este data de platforma acestora, adica felul in care este instruit corpul sa detecteze virusul.

De ce vaccinul a aparut atat de repede

Vaccinurile impotriva infectiei COVID-19 au fost dezvoltate ca urmare a unei urgente medicale globale. Astfel, intr-un timp foarte scurt, au fost mobilizate numeroase resurse de cercetare, financiare, tehnologice, de evaluare, tocmai pentru a face posibila realizarea studiilor clinice in cel mai eficient mod posibil. Au existat mai multe echipe de cercetare care au lucrat simultan in mai multe zone din lume. De asemenea, multe companii producatoare au fost de acord sa-si asume riscul producerii unor cantitati meri de vaccin, chiar si inaintea obtinerii autorizatiei de producere, tocmai pentru a putea incepe distribuirea lui in cazul unei evaluari favorabile.

Da, vaccinul te protejeaza impotriva mutatiilor virusului

Mutatiile virusului inseamna de fapt modificari in materialul genetic al acestuia. Uneori, mutatiile virale fac virusurile mai putin eficiente. Virusul SARS-CoV-2 a suferit permanent mutatii, dar acestea nu par a fi determinat o modificare functionala cu adevarat importanta la nivelul virusului, in asa fel incat sa fie afectata eficienta vaccinului, indiferent la care vaccin ne referim. Noua tulpina descoperita in Marea Britanie este cu adevarat mai contagioasa si virusul este mai periculos din acest punct de vedere, dar chiar si in aceasta situatie modificarea nu pare sa afecteze protectia vaccinului impotriva bolii.

Da, trebuie sa te vaccinezi de doua ori

Vaccinurile care exista la acest moment in Uniunea Europeana sunt administrate in doua doze pentru ca:

  • dupa prima doza este obtinuta o cantitate mica de anticorpi, asadar raspunsul imun este prea slab. In aceasta prima faza a vaccinarii, sistemul imunitar memoreaza antigenul si informatia, urmand a le folosi ulterior, daca le va reintalni.
  • a doua doza se administreaza la un interval de 21-28 de zile (in functie de vaccin) si determina instalarea unui raspuns imun mai rapid si mai puternic, organismul producand o cantitate indestulatoare de anticorpi, ca urmare a limfocitelor B si a celulelor T cu memorie. Practic, prin aceasta a doua doza, virusul care ar intra in organism este eliminat rapid si fara instalarea simptomelor de boala.

Da, exista reactii adverse. Nu sunt periculoase

Evectele secundare apar in cazul tuturor vaccinurilor, dar asta nu inseamna ca ele pun viata in pericol, este modul de reactie al organismului. Mai degraba aceste reactii sunt dovada faptului ca vaccinul functioneaza, adica sistemul imunitar se pregateste sa te protejeze.
 
Efectele secundare in cazul vaccinului Pfizer/BioNTech sunt usoare spre moderate:

  • durere si inflamatie la locul intepaturii;
  • oboseala;
  • cefalee;
  • dureri musculare;
  • dureri articulare;
  • frisoane;
  • febra (poate ajunge si la 38 de grade Celsius, dar ar trebui sa cedeze in aproximativ o zi).

Foarte rar se pot instala reactii alegice, dar retine ca centrele de vaccinare sunt pregatite pentru a acorda asistenta medicala in acest sens.

Cine nu trebuie sa se vaccineze

Medicul este cel care poate spune daca starea de sanatate a unei persoane nu-i permite vaccinarea. In principal, trebuie avuta grija la persoanele alergice la anumite substante medicamentoase si la cele care au suferit anterior soc anafilactic.
 
Persoanele care sunt alergice la polen, animale, alimente pot fi vaccinate.
 
Persoanele care au diabet, sufera de obezitate sau de boli autoimune trebuie sa fie vaccinate pentru ca in cazul lor exista riscuri mai mari de Covid-19.

Nu, vaccinul nu produce infectia

Vaccinurile anti COVID-19 nu utilizeaza virusul viu si nici forme slabite, inactive ale acestuia. Dupa vaccinare, ai nevoie de cateva saptamani pentru ca organismul sa poata produce anticorpii necesari pentru a te proteja. In acest timp nu renunta la masurile de protectie, pentru ca te poti infecta. Nu te infectezi din cauza vaccinului, ci pentru ca organismul tau nu este inca gata pentru a te proteja impotriva SARS-CoV-2. Te poti infecta cu coronavirusul inainte sau imediat dupa vaccinare.

Ce protejeaza mai bine: boala sau vaccinul?

Nu se stie cat timp dureaza imunitatea naturala. Din ceea ce se stie pana acum, reinfectarea cu virusul in primele 90 de zile de la imbolnavire este mai putin posibila. Pe de alta parte, nu se cunoaste exact cat de indelungata este protectia oferita de vaccin, pentru ca niciodata omenirea nu a mai fost intr-o asemenea situatie. Acesta este si motivul pentru care producatorii nu au mentionat in prospectul vaccinului aceasta informatie. Cert este ca Pfizer/BioNTech de exemplu a declarat ca va urmari reactiile persoanelor vaccinate in decurs de 2 ani. Un asemenea studiu ar permite companiei sa adune suficiente date cu privire la protectia oferita de vaccin.

Regulile de igiena dupa vaccinare

Se respecta regulile de igiena si dupa vaccinare. Chiar daca vaccinurile au o eficienta foarte mare, regulile de igiena trebuie respectate si dupa aceea. Este vorba despre purtarea mastii, spalarea pe maini, respectarea unei distante sigure. Inca nu exista destule informatii cu privire la durata de protectie dupa administrarea vaccinului. Urmeaza sa vedem in ce masura vaccinul poate diminua raspandirea virusului in randul populatiei. In orice caz, retine ca ne atingem fata de 2-3 ori pe minut si facem asta in mod inconstient. Asta inseamna de 2.000-3.000 ori zi. Regulile de igiena sunt esentiale pentru sanatatea oricui.

Ce este important sa retii

  • Vaccinul anti COVID-19 este un concept nou care deschide calea cercetarii medicale intr-o alta dimensiune stiintifica.
  • Noul coronavirus nu se modifica genetic mai repede sau mai lent decat se asteptau cercetatorii, dar se modifica.
  • Noul coronavirus nu devine neaparat mult mai periculos, cel putin pana la acest moment.
  • Schimbarile genetice ale virusului SARS Cov-2 au fost studiate analizandu-se nu mai putin de 7.500 de segmente prevalate de la pacienti infectati in intreaga lume.
  • Noutatea vaccinurilor anti COVID-19 (Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca-Oxford) vine din faptul ca o secventa de ARN (ARN care oricum patrunde in corpul nostru din mediul inconjurator) este injectata sub forma de vaccin, urmand a ajunge in citoplasma celulelor musculare. Nu ajunge in nucleul cu informatie genetica (exceptie face AstraZeneca). Injectarea secventei de ARN este sigura. Folosirea acestei tehnologii reprezinta o adevarata revolutie in medicina pentru ca, pe de o parte, poate pune capat pandemiei, pe de alta parte deschide calea spre realizarea de vaccinuri pentru alte boli care macina umanitatea (HIV de exemplu).
  • Vaccinul anti COVID-19 nu este obligatoriu. Imunitatea colectiva poate insa pune capat unei perioade dificile care a afectat umanitatea in plan economic, social, medical.