Depresia: de ce apare, semne, cum sa o previi

18. 10. 2022 · Consultantul Sensiblu in frumusete si sanatate · 7 minute de citit
Depresia

 

Depresia nu este o stare de tristete trecatoare, ci o tulburare afectiva care nu trebuie neglijata. Multe persoane nu constientizeaza, din lipsa informarii sau din alte motive, ca sufera de aceasta afectiune. Afla in continuare ce inseamna depresia clinica, de ce apare, care sunt simptomele si tratamentele recomandate. 

Ce este depresia

Spre deosebire de o stare de moment de indispozitie, depresia clinica sau majora se caracterizeaza printr-un sentiment persistent de tristete si de lipsa interesului pentru orice tip de activitati care, inainte, aduceau bucurie. Aceasta afectiune influenteaza modul in care te simti, gandesti si actionezi [1]. 

Mai mult, poate provoca diverse probleme fizice si emotionale care diminueaza abilitatile tale de a te descurca in viata personala sau profesionala [8]. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 5% din populatia adulta a lumii sufera de depresie, iar femeile sunt afectate in numar mai mare decat barbatii [2].

Simptomele depresiei

Depresia se poate manifesta intr-un mod complex si diferit in functie de persoana. Starea depresiva poate persista cateva saptamani sau chiar cateva luni, iar simptomele pot fi [4]:

  • Stare de tristete resimtita in mod continuu;
  • Lipsa interesului sau a motivatiei pentru activitati pe care le faceai cu entuziasm inainte;
  • Senzatii de vinovatie, neajutorare, iritabilitate, intoleranta fata de cei din jur;
  • Anxietate - Afla care este „Diferenta dintre anxietate si depresie”;
  • Stima de sine scazuta;
  • Plans frecvent;
  • Ganduri suicidare sau dorinta de a-ti face rau;
  • Dificultatea de a lua decizii;
  • Lipsa energiei, miscari mai lente decat in mod obisnuit;
  • Schimbari in alimentatie, lipsa poftei de mancare, scadere sau, uneori, crestere in greutate;
  • Schimbari ale ciclului menstrual;
  • Tulburari de somn - Insomnie, dificultati de a adormi s.a.;
  • Libido scazut;
  • Constipatie;
  • Dureri de cap sau de alta natura, fara o alta cauza;
  • Evitarea contactului cu prietenii si limitarea activitatilor sociale;
  • Neglijarea pasiunilor;
  • Oboseala permanenta, stare de epuizare - descopera ce inseamna sindromul de burnout;
  • Dificultati de a face fata vietii de familie, sociale sau profesionale.

Daca resimti in mod persistent sau cu o frecventa mare simptomele de mai sus, fara o explicatie clara, cere ajutor de specialitate in cel mai scurt timp. 

Cauzele depresiei

Aceasta tulburare afectiva poate aparea din diverse cauze sau, totodata, fara o explicatie clara. Se poate manifesta in urma nasterii, caz in care ne referim la depresia postnatala. De asemenea, poate aparea la copii si la adolescenti sau este asociata cu alte afectiuni, cum ar fi tulburarea bipolara. Medicul este cel care poate determina cauza probabila si care va pune un diagnostic corect de depresie usoara, moderata, severa, cronica etc. In continuare, iti prezentam cateva dintre posibilele cauze ale depresiei [3]:

  • Schimbari hormonale;
  • Imbalanta in chimia creierului, care afecteaza starea de spirit, gandirea, somnul, comportamentul si nu numai;
  • Prezenta unor afectiuni medicale, cum ar fi insomnia, boala Parkinson, atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale - Cresc riscul de aparitie a depresiei;
  • Dependenta de alcool sau de alte substante poate influenta riscul de depresie;
  • Traume din copilarie si perioade indelungate in care se resimte durere emotionala sau fizica.

 

Fata in depresie

 

Factori de risc in depresie

Depresia poate afecta pe oricine, chiar daca persoana respectiva traieste intr-un mediu relativ ideal [8]. Nu sunt cunoscute inca foarte bine cauzele si factorii de risc ai acestei tulburari afective: mai multe elemente biologice, psihologice si sociale pot favoriza aparitia depresiei. Iata detalii mai jos.

Genetica

Daca ai sau ai avut cazuri de depresie in familie ori rudele apropiate au fost diagnosticate cu alte tulburari afective, prezinti un risc mai mare de a te confrunta cu aceasta problema. De asemenea, depresia majora este mult mai comuna in randul femeilor decat al barbatilor [3].

Traumele

Anumite evenimente, mai ales din prima parte a copilariei, pot afecta comportamentul si modul in care reactionezi la situatii stresante si la frica [3]. Totodata, situatii precum expunerea indelungata la violenta, abuz, neglijenta si saracie cresc vulnerabilitatea si riscul de aparitie a depresiei [8].

Stresul

Situatiile stresante de scurta durata pot fi benefice pentru modul in care functioneaza organismul - te pregatesti pentru a face fata unor provocari sau situatii periculoase. In schimb, stresul cotidian, cronic, resimtit vreme indelungata, afecteaza calitatea vietii si poate favoriza depresia. In acelasi timp, depresia determina cresterea nivelului de stres si acest ciclu inrautateste si mai mult problema [5].

Alimentatia

Alimentele procesate, dulciurile, prajelile, mancarea de tip fast food, alcoolul, bauturile cu multa cafeina si cele energizante cresc riscul de tulburari afective. De asemenea, simptomele depresiei pot fi tinute sub control sau ameliorate cu ajutorul alimentatiei sanatoase: legume si fructe proaspete bogate in proteine, acizi grasi esentiali, seleniu, zinc, antioxidanti, vitamine din complexul B, vitamina D s.a. [7]

Caracteristici personale

Personalitatea poate fi un factor de risc in cazul depresiei. Astfel, sunt predispuse la aceasta tulburare afectiva persoanele cu stima de sine scazuta, pesimiste in mod general si cele afectate usor de stres [8]. Problemele financiare si statutul social considerat neadecvat favorizeaza, de asemenea, depresia [3].

 

Tratamentul depresiei

 

Tratamentul depresiei

Medicul poate decide care este tratamentul potrivit pentru tine, in functie de tipul de depresie identificat. In general, planul de tratament include atat modificarea stilului de viata si sesiuni de terapie, cat si administrarea de medicamente. 

Terapia cognitiv-comportamentala

Sedintele de terapie cognitiv-comportamentala au rolul de a te face sa intelegi propriile ganduri si comportamente, dar si modul in care acestea iti afecteaza viata. Cu toate ca au si o parte de analiza si recunoastere a evenimentelor din trecut care te-au influentat, accentul este pus pe schimbarea gandirii si comportamentului din prezent: cum sa depasesti gandurile negative, cum sa impiedici senzatiile de neputinta etc. [6] 

Psihoterapie

In cadrul sesiunilor de psihoterapie, se incearca identificarea factorilor sau situatiilor care au dus la aparitia tulburarilor afective si depasirea acestora. Pot fi recomandate sedinte impreuna cu alti membri ai familiei sau de grup, daca se considera ca acestea te ajuta [3].

Tratament medicamentos

Medicul poate propune tratarea depresiei usoare doar prin terapie, insa pentru cazurile moderate sau severe este adesea recomandat un tratament mixt care include si medicamente. Antidepresivele au rolul de a elimina simptomele cu care te confrunti si sunt impartite in mai multe clase. Spre exemplu, inhibatorii selectivi de recaptare a serotoninei cresc nivelul „hormonului fericirii”, insa nu sunt recomandati copiilor si adolescentilor din cauza cresterii riscului de suicid [6]. 

Discuta intotdeauna cu medicul curant despre simptomele si efectele adverse pe care le resimti, astfel incat sa poata ajusta corespunzator planul de tratament. 

Prevenirea depresiei

Anumite campanii sociale, programe comunitare sau comportamente pot contribui la prevenirea depresiei, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii [2]: 

  • Invatarea in scoli a unui mecanism prin care poti face fata situatiilor stresante sau negative;
  • Interventii si terapii pentru parinti, interventii care sa imbunatateasca starea acestora si sa remedieze problemele comportamentale ale scolarilor;
  • Introducerea unor programe de exercitii pentru persoanele in varsta.

De asemenea, depresia poate fi prevenita prin evitarea consumului de alcool si de alte substante, adoptarea unei alimentatii sanatoase, mentinerea unui nivel optim de nutrienti in organism, precum acizi grasi Omega-3 si vitamina D. De asemenea, sunt de mare ajutor exercitiile fizice regulate, grija fata de sine si nu numai [3].

Trebuie sa faci diferenta intre depresie si o stare trecatoare de tristete si indispozitie. Tulburarile afective nu trebuie neglijate. Daca ai simptome persistente, care iti afecteaza viata personala si profesionala, nu ezita sa ceri ajutor de specialitate. Totodata, fii atent zi de zi la sanatatea si starea ta de bine. 

Referinte:

  1. „Depression (Major Depressive Disorder).” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 3 Feb. 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007.
  2. „Depression.” World Health Organization, World Health Organization, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression.
  3. Higuera, Valencia. “Everything You Want to Know about Depression.” Healthline, Healthline Media, 1 Nov. 2021, www.healthline.com/health/depression.
  4. „Symptoms - Clinical Depression.” NHS Choices, NHS, www.nhs.uk/mental-health/conditions/clinical-depression/symptoms/.
  5. „The Link between Stress and Depression.” WebMD, WebMD, www.webmd.com/depression/features/stress-depression. 
  6. „Treatment - Clinical Depression.” NHS Choices, NHS, www.nhs.uk/mental-health/conditions/clinical-depression/treatment/.
  7. „What foods are good for helping depression?” Medical News Today, MediLexicon International, www.medicalnewstoday.com/articles/318428. 
  8. „What Is Depression?” Psychiatry.org - What Is Depression?, psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression.